3 ani de la #Colectiv. Victimele, comemorate și la Făgăraș
La trei ani de la cea mai mare catastrofă post-decembristă a țării, făgărășenii sunt invitați să comemoreze victimele.
Evenimentul are loc marți, 30 octombrie, lângă Monumentul Eroilor din fața Cetății Făgăraș, de la ora 18.00. Aici se vor putea depune flori și candele.
Incendiul din clubul bucureștean a ucis în total 65 de oameni și a rănit încă alte câteva sute. Între cei care și-au pierdut viața s-au aflat și doi tineri brașoveni: Alexandra Rădulescu și Liviu Zaharescu.
Alexandra muncea când a avut loc catastrofa în clubul din Bucureşti şi a fost grav rănită. Incendiul i-a ars un plămân complet, iar al doilea în proporţie de 65%. Ulterior, medicii i-au amputat patru degete necrozate de la mâna dreaptă. A luptat din răsputeri ca să rămână alături de prietenii ei, dar s-a stins câteva zile mai târziu – pe 8 noiembrie 2015.
Liviu a murit o zi mai târziu, în 9 noiembrie 2015, pe patul de spital. Tânărul a fost internat în stare critică la Spitalul de Arşi, în urma tragediei. Avea arsuri pe o mare suprafaţă din corp şi pe căile respiratorii. El colabora ca fotograf de concerte pentru o publicaţie online de muzică rock, creată de doi făgărășeni.
Ce s-a întâmplat în 2015
Un incendiu a izbucnit în 30 octombrie 2015 din cauza unor artificii aprinse în timpul recitalului. Flăcările s-au extins rapid din cauza izolaţiei tavanului. Tinerii prezenţi în incintă, peste limita admisă de lege, au rămas captivi pentru că uşa de ieşire era prea strâmtă, iar cea pentru situaţii de urgenţă era blocată. Unele dintre victime au suferit arsuri grave, externe sau interne, ori au fost prinse în busculada creată.
Numărul deceselor a crescut la 64 în lunile care au urmat incendiului. În 2017, un supravieţuitor s-a sinucis din cauza depresiei, ridicând bilanţul tragediei la 65 de morţi. Catastrofa a arătat că România este incapabilă să gestioneze o situaţia de criză.
O anchetă jurnalistică a demonstrat ulterior că în cele mai multe unităţi sanitare din România erau livraţi dezinfectanţi produşi de compania Hexi Pharma, inclusiv la Făgăraș. Concentraţia acestora era mult diluată, ceea ce îi făcea ineficienţi. Infecţiile nosocomiale ucid, cel mai probabil, mai mulţi pacienţi decât afecţiunile pentru care se internează.
Tardiv, ministerul Sănătăţii – condus pe atunci de social-democratul Nicolae Bănicioiu – a acceptat ca unii dintre răniţi să fie transferaţi în străinătate. Pentru unii a fost, însă, prea târziu. Vestita barocameră pentru arşi a spitalului Floreasca din Capitală, inaugurată cu fast în 2015 de acelaşi Nicolae Bănicioiu, care a costat 4 milioane de lei, nu funcţionează nici în prezent din cauza birocraţiei.
Un raport întocmit de Ministerul Sănătăţii în timpul guvernării tehnocrate, care a ajuns mai apoi în presă, a arătat degringolada din structurile de intervenţie din fatidica seară de 30 octombrie 2015. Rudele victimelor din Colectiv aşteaptă ca responsabilii pentru tragedie să fie traşi la răspundere și acum, la 3 ani de la tragedie.
Singura bancă de piele din țară, închisă în secret de autorități
Pe de altă parte, unica bancă de piele din România nu mai există. Aceasta a fost închisă în urmă cu opt luni, dar autorităţile au ținut informația secret până acum. Dezvăluirea a fost făcută duminică seara de jurnaliștii postului de televiziune Digi 24.
Pentru suspendarea activităţii acesteia, autorităţile au invocat faptul că nu avea infrastructură şi nici resursele umane sau financiare suficiente pentru o bună funcționare. Este aceeaşi bancă de piele care a avut un rol important în tratarea victimelor, în urma tragediei din #Colectiv. Atunci, în rezervele ei existau 7.000 de centimetri pătraţi de piele. Suficienţi pentru cei 137 de răniţi internaţi, potrivit aceleiași surse.
În prezent, singura şansă de supravieţuire a unui român ars grav este să ajungă la un spital din străinătate. Între timp, autoritățile se laudă cu programe pentru mari arşi și cu fonduri alocate pentru construirea unor centre noi.