Emil Cijevschi – un exemplu pentru generaţia lui
Chiar dacă şi-a pierdut viaţa din prea mare pasiune pentru maşini, tânărul de doar 20 de ani a devenit un exemplu viu pentru generaţia lui şi pentru toţi şoferii.
Prietenii şi cunoscuţii lui Emil organizează o întâlnire, duminică, 22 decembrie, în parcul central din Făgăraş. Ei vor parcurge un traseu cu maşinile în memoria şi pentru pasiunea lui, vor ţine un moment de reculegere şi vor aprinde lumânări.
„Prin acest meeting dorim să îi aducem un ultim omagiu prin pasiunea noastră comună, maşinile. În aceelaşi timp, dorim să transmitem şi un avertisment tuturor şoferilor: aveţi grijă cum conduceţi şi, mai ales, adaptaţi viteza la condiţiile de drum!”, transmit organizatorii.
Meeting-ul se va desfăşura după cum urmează:
19:00 – Întâlnire în parcul central în parcarea de pe partea cu ROMBIZ
19:30 – Un drive prin oraş ( traseul urmează să fie determinat)
20:00 – Un moment de reculegere pentru prietenul nostru şi aprinderea lumânărilor
Cei din anturajul lui Emil şi-au adus aminte şi faptul că prietenul lor avea o expresie pe care o pomenea foarte des: „No risk, no fun” (Nici un risc, nici o distracţie). Acum, la câteva zile după dispariţia lui îngrozitoare, prietenii i-au transmis un mesaj: „ai riscat, dar nu este distractiv” (you risked it and it ain’t fun).
Da,lui Emil ii placea viteza si avea acea deviza teribilista , de adolescent.Dar, vreau sa va spun ca a facut nenumarate drumuri, in special de la Cluj, cu nenumarati prieteni si daca de cate ori venea si de cate ori pleca masina era intotdeauna plina, este o dovada ca acei copii nu s-au simtit in pericol.Nu era inconstient.A fost nesansa lui sa faca acea depasire, a fost nesansa lui sa derapeze, a fost nesansa lui sa vina acel autocar.Eu nu invinovatesc pe nimeni si cu atat mai putin pe el.NICIODATA nu m-am simtit in pericol cand conducea si am facut drumuri de 24 ore,iarana,pe gheata, ceata si intuneric.Drumul catre Sercaia l-a parcurs de mii de ori.Este un exemplu pentru generatia lui si nu numai , dar in sensul ca imprevizibilul la volan este oricand posibil si rutina iti adoarme simturile si frica.Prea multa siguranta poate sa provoace mari tragedii.
E usor sa acuzi “era vitezoman!” Cati nu am gresit pe sosea? Cati nu am derapat? Dar suntem in viata pentru ca nu am avut nesansa unui partener de trafic care sa ne izbeasca cu mare viteza. E usor sa acuzi un tanar care a platit cu viata si sa uiti ca nu va fi niciodata mire, tata, bunic….
Emil a fost un student bun, la o facultate “grea” Autovehicule rutiere, la o universitate prestigioasa, Universitatea Tehnica Cluj napoca.
Emil era pasionat de masini si de fete, de viata. Isi iubea familia si perietenii si era foarte iubit de toti.
A platit cu viata o clipa de neatentie pe un drum pe care il strabatuse de mii de ori. fara sa fie baut sau drogat.
A plecat singur fara sa raneasca sau sa ucida pe nimeni. A lasat in urma sa un gol imens, o durere fara sfarsit si o amintire care ne arde sufletul sine face lumea pustie .
Oamenii prea des si prea mult lanseaza cu usurinta judecati in necunostinta de cauza! Si fara a se pune in locul celor care-l iubesc pe Emil ,orice ar fi facut , chiar si peste disparitia sa tragica! Ceea ce conteaza cu adevarat este insa ca Emil a ramas in singurul rai din care nu-l poate izgoni nimeni: AMINTIREA!! Sunt sigura ca va trai vesnic in sufletul celor care-l pastreaza in amintire!
Asa ca, mai bine sa ne rugam pentru sufletul lui sensibil si bun, si pentru parintii sai, pt. a caror durere nu sunt suficiente cuvintele spre a o exprima, sa-l rugam pe Dumnezeu sa-i ajute sa invete sa suporte ceea ce s-a intamplat tinand cont ca nu mai poate fi schimbat din pacate!