Banii Făgăraşului
Toţi cei 19 consilieri locali şi executivul Primăriei s-au întâlnit joi seara, 28 martie, să pună la cale bugetul municipiului. De departe, una dintre acele mai solicitante lucrări de peste an a Legislativului şi Executivului Primăriei este împărţirea banilor publici, astfel ca ei să ajungă şi pentru salarii, şi pentru investiţii şi pentru manifestări culturale, şi pentru spital, şi pentru Ecoterm, precum şi pentru toate instituţiile şi serviciile din subordinea administraţiei. Practic, în fiecare an de-o vreme încoace, se impart două paie la trei măgari, însemnând că întotdeauna este mai mare necesarul decât lichidităţile.
Pentrul anul 2013 Primăria estimează că va avea venituri în sumă de 481 de miliarde de lei vechi, o cifră destul de apropiată de veniturile realizate în anul anterior. Banii vin din taxe şi impozite locale, din amenzi, subvenţii de la bugetul de stat sau de la Consiliul Judeţean, sume defalcate din TVA sau de pe urma valorificării unor bunuri. Odată adunaţi în conturile administraţiei, banii trebuie împărţiţi pe capitole, servicii şi… nevoi. Şi asta aduce mult cu o muncă de Sisif! Nu de alte, dar „nevoile serviciilor noastre sunt mai mari de trei ori decât finanţarea”, a spus-o chiar primarul Sorin Mănduc la şedinţa cu pricina.
Din nou la cinema
Din două cinematografe, pe vremuri arhipline, pe care le-a avut Făgăraşul, s-a ajuns astăzi în situaţia ca cei care vor să vadă proiecţii de filme să meargă… la Casa de Cultură. Cele mai recente exemple sunt cele patru filme româneşti care au rulat joi, respectiv vineri la Casa de Cultură. Cu 4 miliarde alocate reabilitării clădirii cinematografului Transilvania, situaţia s-ar putea schimba până la finele acestui an. „Am vrea să facem o sală de proiecţii în fostul cinema şi chiar să mutăm Biblioteca municipală care funcţionează acum la etajul al II-lea al Cetăţii,” le-a explicat Mănduc consilierilor înaintea votului final pe buget.
28 de miliarde la drumuri
Asfaltul, aleile, trotuarele, parcările şi peticirile efective se ridică anul acesta la 28 de miliarde lei vechi. „Facem plombe pe toate străzile în sumă de 5 miliarde, fiind vorba de peticirile anuale care au loc de regulă după trecerea zăpezii. Alte câteva miliarde ne sunt necesare pentru a finaliza cartierele Gării şi 1 Decembrie, unde am început anul trecut lucrări la parcările din spatele blocurilor, la alei şi trotuare. În fine, alte 19 miliarde pe care le-am primit de la Consiliul Judeţean vor fi investiţi în două noi cartiere ale oraşului, cel mai probabil Titu Perţia şi Câmpului. Aici vom face aceleaşi lucrări ca şi în celalalte cartierele, de la parcări la trotuare şi alei,” a spus primarul.
Spitalul, o altă prioritate
Spitalul ,,Dr. Aurel Tulbure” a primit din bugetul public 8 miliarde pentru a-şi putea achita utilităţile anul acesta (apă, gaz, curent, căldură), aceeaşi sumă pe care o primise pentru utilităţi şi în 2012. În plus, a primit încă 4 miliarde pentru reparaţii la clădirea în care va funcţiona Compartimentul de Dializă, fiind vorba de imobilul din curtea interioară care în trecut a găzduit Secţia de Distrofici. Fondurile pentru reparaţii sunt mai mari anul acesta ca în anul trecut, singurele reparaţii la spital din anul anterior fiind montarea unor geamuri termopane.
Reparaţii după 50 de ani
Casa de Cultură nu a fost uitată nici ea la împărţirea bugetului local, astfel că instituţiei i-au fost acordate 2 miliarde, pentru zugrăvirea pereţilor, schimbarea tapetului antifonic, raşchetarea podelii şi cumpărarea a aproximativ 200 de scaune. „În sala mare au fost pe vremuri 500 de scaune, dar pentru că acum există nişte norme care preved că între cotierele a două scaune alăturate să fie lăsat un spaţiu de 57 cm, iar între rânduri să existe un spaţiu mai mare decât cel actual, nu vom mai avea decât 400 de scaune. În primă instanţă vom schimba doar jumătate dintre ele, în limita fondurilor alocate. Casa de Cultură n-a suferit reparaţii capitale de 50 de ani, de când a fost înfiinţată. Tot de atunci nu s-a schimbat niciun scaun,” explică directorul instituţiei, Mihai Giuriţan.
Evenimente publice de aproape 4 miliarde
Din 148 de evenimente culturale propuse şi un necesar de peste 8 miliarde pentru organizarea lor, aleşii locali au redus numărul celor bugetate la 20 şi au tăiat bugetul lor la 3,8 miliarde. Printre acţiunile bugetate se numără festivitatea de Ziua Copilului (80 milioane lei vechi), Zilele Octavian Paler (50 milioane), Festivalul Păstrăvarului organizat de Camera de Comerţ şi Industrie (10 milioane), Festivalul Cartofului din septembrie (200 milioane), parada cetelor de feciori din 7 ianuarie (420 milioane), Ora de teatru (200 milioane).
Zilele Cetăţii Făgăraşului vor fi organizate cu un buget de 1,4 miliarde, dacă e să ne luăm după listele Primăriei, iar toate manifestările din luna decembrie cunoscute sub denumirea de Zile şi Nopţi Albe vor fi realizate cu 450 milioane.
20 milioane se vor cheltui de Ziua Naţională a României, 5 milioane au fost alocate Bibliotecii pentru a organiza ca în fiecare an Noaptea Bibliotecilor. Alte evenimente bugetate sunt: Festivalul Evadarea în artă (50 milioane), turneul naţional de bridge de la Casa de Cultură (20 de milioane), participarea karatiştilor făgărăşeni la Campionatul Naţional de Karate (80 milioane), simpozion ştiinţific organizat de Ziua Mondială a Sănătăţii (80 milioane).
Toate manifestările cuprinse în calendarul cultural costă 3,8 milioane lei vechi. Tot în această sumă au fost cuprinse şi alocările financiare ale instituţiilor de învăţământ, care vor primi anul acesta bani de la buget în funcţie de numărul de elevi din fiecare instituţie în parte.
(Cristina Cornilă)