Clădirile periculoase ale Făgăraşului

La ora aceasta în Făgăraş sunt 36 de clădiri care pot suferi degradări majore în cazul unui cutremur de mare intensitate. Sunt 14 case cu destinaţia de locuinţe şi alte 22 de blocuri. Evidenţa este bine ţinută de către Compartimentul de Protecţie Civilă al Primăriei Făgăraş. Aceste liste au fost trimise şi la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului nostru.

Cele mai multe dintre imobile sunt proprietate particulară, cu excepţia unei case de pe strada Nicolae Bălcescu şi a imobilului cu nr. 27 de pe strada Republicii (clădirea la parterul căreia funcţionează o bancă), unde şi Primăria este co-proprietar, precum şi cu excepţia clădirii cu nr. 1 de pe strada Negoiu, care este în totalitate a Primăriei. Cunoscut şi sub denumirea de Manutanţă, acest imobil a fost pe vremuri o garnizoană militară în care locuiau cadrele armate. Astăzi, apartamentele din imobil sunt închiriate de la Primărie.

Blocuri construite în ‘53

Nu toate blocurile cu risc de degradare la cutremur îşi arată adevărata faţă. Unele dintre ele au fost anvelopate termic şi zugrăvite, însă figurează pe această listă din cauza vechimii pe care o au, spune ing. Radu Stelea de la Compartimentul de Protecţie Civilă.

De exemplu, cele mai vechi blocuri de pe lista cu imobilele riscante au fost construite în 1953 (blocurile 1 şi 2 de pe strada Parcului). Pe aceeaşi stradă mai sunt trei blocuri ridicate în 1954 (blocurile 3, 4, 6). Mai sunt altele ridicate în anii ’62-’65, precum şi cele trei blocuri turn din cartierul Tudor Vladimirescu, fiecare cu câte 120 de aparatemente, care au fost toate terminate în anul 1974.

În ce priveşte casele, cele mai vechi dintre cele evidenţiate în lista cu pricina au fost construite în anul 1880 (imobilele 49 şi 51 de pe strada Nicolae Bălcescu). Restul sunt toate începând din anul 1900.
Nu se ştie câte au fost expertizate tehnic, pentru că asta depinde de fiecare proprietar în parte, însă dintre cele în care şi Primăria este co-proprietar doar una a trecut prin faza expertizei, clădirea de pe strada Republicii, nr. 27, vizavi de sediul administraţiei locale.

Voluntarii care evaluează imobilele

Specialiştii în construcţii care îşi asumă responsabilităţi în caz de cutremur o fac în mod voluntar. Făgăraşul a fost împărţit în zece zone distincte şi fiecăreia i-a fost ,,atribuită” unei echipe coordonată de un inginer constructor.

,,În situaţia în care, Doamne fereşte, a fost un cutremur, aceşti oameni au obligaţia ca în decurs de o oră să se adune la Primărie, să îşi ia de acolo echipamentul necesar şi să plece pe teren, fiecare în aria care i-a fost repartizată. Ei vor verifica fiecare clădire în parte şi vor afişa un panou pe ea, ca oamenii să ştie cât de periculoasă este clădirea după cutremur şi dacă mai pot intra sau nu în aceasta. Panourile sunt colorate astfel: roşu (indică risc ridicat), galben (construcţii situate în apropierea construcţiilor cu risc), verde (construcţii sigure). Toţi se pricep la a evalua imobilele, pentru că sunt specialişti în construcţii”, a declarat ing. Radu Stelea.

Evaluarea clădirilor se face în primele 24 de ore de la cutremur. Fiecare bloc, fiecare casă vor avea plăcuţa colorată. Simultan, are loc evacuarea populaţiei în zone considerate mai sigure de către Primărie, cum ar fi sălile de sport ale instituţiilor de învăţământ.

La gradul 9, nicio clădire din oraş nu rezistă

Dacă un cutremur de gradul 8, de foarte scurtă durată, ar putea lăsa clădiri în picioare în oraşul nostru, la gradul 9 absoluct nicio construcţie nu mai rămâne dreaptă. Inginerul Stelea, la o primă estimare, apreciează că Cetatea ar putea rezista cel mai mult unui seism, urmată de Casa de Cultură, care a fost proiectată să reziste unui cutrem de 7 grade pe scara Richter.

La nivel naţional sunt câteva construcţii gândite să reziste chiar şi unui seism de 8 grade: Casa Poporului, Hotel Intercontinental din Bucureşti şi laserul de la Măgurele.

În zona noastră cea mai periculoasă zonă din punct de vedere seismologic este în vecinătatea localităţii Porumbacu. În ce priveşte Ţara Făgăraşului, este destul de ferită de seisme, atât pentru faptul că este înconjurată de munţi, cât şi pentru faptul că este o câmpie foarte netedă. ,,Zona voastră este o câmpie netedă. Este a doua din ţară ca netezime după depresiunea Braşovului”, a decretat recent la Făgăraş prof. dr. Octavian Mândruţ de la Universitatea Vasile Goldiş din Arad.

În ultimii 300 de ani în România au fost şase mari cutremure: 1701, 1738, 1802, 1938, 1940, 1977.

(Cristina Cornilă)