Monarhia României pe timbre

Capete încoronoate pe timbre românești au fost cu duiumul. Dar, culmea, mărcile poștale cu chipuri regale pe ele nu sunt cele mai scumpe din domeniu, nu ajung nici la a zecea parte dintr-un ,,cap de bour”, celebrele mărci poștale care costă cât un apartament. Luxos! De la 50.000 de euro în sus! Acele timbre care reproduc într-un cerc un cap de bour sunt primele mărci poștale românești – 1858. Opt ani mai târzi, în 1866, avea să apară și primul cap încoronat pe timbre, al lui Carol I. De cum a intrat în țară, s-a și ales cu trei timbre cu chipul său!

Un bun cunoscător al domeniul filatelic este făgărășeanul Remus Popovici. Inginer la origini și un mare pasionat de tot ce înseamnă plicuri și timbre poștale, Remus Popovici deține în colecția sa multe dintre mărcile reprezentând monarhia în toată existența ei.

Timbrul vine odată cu puterea la Carol I

În primăvara lui 1866 Carol I de Sigmaringen este adus în țară de Brătieni pentru a se înlătura astfel luptele interne pentru putere. Până în România a călătorit incognito, iar din omul ce venea incognito a ieșit cel mai puternic rege al României cu 48 de ani de domnie.
Nici nu a pus bine piciorul pe pământ românesc că, pe lângă titulatura de domnitor, a mai primit și trei timbre. În acel an avea să iasă prima emisiune de mărci poștale cu fața sa.

,,Este o emisiune compusă din trei mărci poștale numită ,,Carol I cu favoriți”, iar hârtia pe care au fost tipărite este galbenă, albastră și roșie, după culorile drapelului. Astăzi emisiunea valorează 1.000 de lei”, spune inginerul Popovici, după ce consultă catalogul ce conține informații despre prețuri.

Carol I a deținut supremația în ce privește apariția sa pe mărci poștale. Nu mai puțin de 30 de emisiuni au fost tipărite în perioada domniei sale (cu aproximație), prima în 1866, ultima în 1918.

Ferdinand a fost mai modest

A și domnit mai puțin, a fost și în umbra lui Carol I și nici după mărci poștale nu s-a prea dat în vânt. Al doilea rege al României, nepotul primului, vine pe tron în 1914 și pe timbre în 1920.

,,Prima emisiune filatelică ce îl înfățișează pe Ferdinand apare în 1920 și conține 36 de timbre. După catalogul românesc, aceasta valorează 111 lei, dar pe piață se vinde după catalogul german Michel, cu 200 de lei. În toate timbrele este singur, din profil. Ultima emisiune cu el datează din 1926”, spune colecționarul, după care îmi arată într-un clasor personal prima dintre emisiuni, cea care conține și cele mai multe mărci poștale.

Ferdinand își încheie domnia în 1927, la un an după ce fața sa încă se mai arăta serioasă, supușilor, de pe timbre.

Carol al II-lea dădea comenzi pentru colecția proprie

Dintre toți regii României, unul chiar a colecționat mărci poștale. Cel pe care istoria l-a urât și l-a iubit cel mai mult. Istoria și femeile!
Remus Popovici spune despre al doilea Carol al României că ,,era un colecționar de timbre. Mărcile poștale emise pe vremea lui sunt cele mai scumpe, în jur de 500-600 de lei un timbru. Explicația este simplă: timbrele ieșeau într-un tiraj mic și cele mai multe erau făcute pentru el, așa că nu s-au prea vândut prin poștă. În Sinaia era un oficiu poștal al regelui și de pe acolo se mai puteau cumpăra, dar în rest cele câteva sute de bucăți erau fie pentru colecția personală a regelui, fie pentru a le da cadou altor capete încoronate”.

Comoara filatelică a lui Carol al II-lea a fost scoasă din țară în 1940 odată cu abdicarea sa și nu s-a mai întors niciodată integral. Mai mult decât poate România, a iubit în viață timbrele și pe Elena Lupescu.

Au fost 10 emisiuni filatelice cu el, prima în 1930 – cu 11 timbre estimată la 91 de lei – ultima în 1940.

Copilul Mihai pe mărci poștale

Regele Mihai a ajuns pe timbre încă de tânăr. Era copil în emisiunea din 1928, avea 7 ani când chipul i-a fost imprimat pe mărci poștale. În acea emisiune sunt 9 timbre și toate valorează doar 43 de lei. În timpul său au ieșit pe piață 10 emisiuni filatelice, ultima datând din 1945.

Interesant este un timbru, apărut în 1942, în care Mihai se află alături de Mussolini, Hitler și Mareșalul Antonescu. Inginerul Popovici îl deține. Mai târziu, Mihai I avea să afirme că Hitler l-a detestat mereu și Antonescu nu l-a respectat niciodată.

,,Dintotdeauna mărcile poștale au fost destinate corespondenței, chiar și pe vremea lui Carol I. Odată ce apăruseră căile ferate române, corespondența se trimitea timbrată prin tren”, precizează colecționarul. Eu îmi închipuiam că regii își trimit soli pe cai, iar plicurile au sigiliu, nu timbru. Vremurile deja se schimbaseră! Pe prima cale ferată românescă s-a putut circula din 1854, deci înainte să-l avem domnitor pe Carol I.

În vremurile noastre

În 1945 ies din tipografii ultimele timbre ,,monarhiste”, cele care îl înfățișează pe Regele Mihai. După ce vin comuniștii și până prin anii 2000 niciun chip regal nu mai apare pe timbrele patriei. Primul care apare în secolul XXI o înfățișează pe Regina Maria (soția lui Ferdinand).

Inginerul Popovici are și ,,prospături” în ce privește regalitatea în vasta sa colecție. Îmi arată două plicuri speciale ocazionale, făcute în 2014 de un realizator particular, pe care le dețin doar zece oameni în România. Pe unul este înfățișat Carol I, în semn de împlinire a 100 de ani de la moartea sa, iar pe celălalt se află Ferdinand, tot cu prilejul a 100 de ani, dar de la depunerea jurământului de rege ale României.

În 2015 au apărut și patru blocuri de timbre în onoarea monarhiei: cu Carol I și Regina Elisabeta, cu Ferdinand și Regina Maria, cu Carol al II-lea și Regina Elena, cu Mihai și Regina Ana. Toate cele patru sunt în clasoarele colecționarului. Ele sunt prevăzute cu semnăturile care existau pe actele regale și cu șatmpila fiecărui rege în parte. Fiecare bloc conține câte patru timbre și două viniete. Deci, România se întoarce la monarhie. Cel puțin pe timbre. Deocamdată nu există mărci însă poștale cu succesorii Regelui Mihai.

(Cristina Cornilă)