Făgăraş – capitală de regiune!

Dacă Germania are landuri, dacă Elvetia are cantoane şi dacă Rusia are districte, România trebuia să aibă regiuni. Guvernanţii au considerat că se impune, în secolul XXI, să se renunţe la judeţe, iar acum vor o ţară mai simplu compartimentată, administrativ vorbind, şi cu mai puţine astfel de entităţi. Aşa s-a născut ideea ca România, în loc de 41 de judeţe, să aibă 8 regiuni.

După ce primul ministru Victor Ponta a apăsat pe butonul start şi a început jocul de-a regionalizarea, în ţară s-au declanşat adevărate tornade politico-administrative pe marginea capitalelor celor 8 regiuni în care ar urma să fie împărţită România. Puţin importă pentru făgărăşeni cine câştigă şi cine pierde în celelalte 7 regiuni, însă este subiectul cel mai aprins atunci când vine vorba de oraşul care va guverna destinele regiunii Centru.

La început au fost în cărţi aproape toate. Și Alba Iulia, şi Târgu Mureş, şi Sibiu, şi Braşov… se vedeau capitală de regiune. Prea puţin s-a discutat despre Harghita şi Covasna, care au emis pretenţii minimaliste în legătură cu postura de capitală a regiunii centrale.

În ultimul timp, se pare că au ieşit din joc Alba Iulia şi Târgu Mureş, iar acum contrele se învârt în jurul a doi poli puternici, Braşovul şi Sibiul, care nu mai au linişte până la finalul anului, când se presupune că ar avea loc regionalizarea.

Când doi se bat, al treilea câştigă, spune o vorbă veche de când lumea, pe cât de simplă, pe atât de adevărată. Aşa că ziarul „Bună Ziua Făgăraş” propune ca Făgăraşul să devină capitala regiunii centrale. Motive ar fi multe, dar cel mai important dintre toate este acela că municipiul Făgăraș se află la jumătatea distanţei dintre cele două oraşe. Unul dintre ele oricum va pierde, aşa că îşi pot da mâna de pe acum şi se resemnează că au o capitală la jumătatea drumului. Asta, dacă vor să înlăture riscul ca unul dintre ele să fie perdant.

10 motive pentru Făgăraş – capitală regională

Pledoariile pentru ridicarea Făgăraşului la rangul unei capitale de regiune pot fi multe… Considerăm că zece – cele mai importante dintre ele – sunt suficiente pentru înfăptuirea lucrului.

„De mult am în minte această propunere şi am şi motivaţiile exacte pentru ea. M-am hotărât acum s-o spun public şi să-i rog pe parlamentarii de Făgăraş să contribuie la asta. Înfiinţarea regiunilor este tema care agită apele în aceste zile în România, se pare însă că puţini sunt cei care se întreabă şi cum va arăta harta României regionalizată. Vor mai exista judeţe şi, dacă da, care o să fie rolul lor. Regiunile preiau rolul guvernului sau sunt doar nişte structuri în plus. Cu siguranţă că o să aflăm răspunsurile la aceste întrebări, însă cum e şi normal, până atunci curiozitatea tuturor se îndreaptă spre nominalizarea oraşelor reşedinţă. Pentru regiunea Centru, din care facem parte şi noi, lupta acerbă se dă între Braşov şi Sibiu. Braşovul, capitala economică pentru că este cel mai dezvoltat din punct de vedere economic, iar Sibiul, capitală culturală pentru că este dezvoltat din punct de vedere cultural. Noi venim cu ideea, pentru a împăca pe toata lumea, de-a face capitala administrativă a regiunii la Făgăraş. Am întocmit o listă cu zece motive, enumerate aleatoriu, pe care eu le consider cele mai potrivite pentru declararea Făgăraşului drept capitală a regiunii,” spune Cătălin Robu , directorul posturilor de radio Star Fm, Super FM, dar şi al ziarului „Bună Ziua Făgăraş”.

Iată, aşadar, în ordine aleatorie, cele mai bune motive pentru care noi credem că municipiul Făgăraș are dreptul să aspire la acest statut:

1. Făgăraşul este suficient de „aerisit”, încât toţi cei care au treabă la administraţia regiunii să nu fie nevoiţi să intre în aglomeraţia infernală din Braşov sau Sibiu.

2. Autostrada Braşov – Borş va trece la mai puţin de 2 km de Făgăraş, deci accesul se face uşor din orice direcţie. Drumul expres Făgăraş – Sibiu este şi el prevăzut în planul de dezvoltare zonal.

3. În Ţara Făgăraşului este suficient loc pentru dezvoltare iar potenţialul uman este chiar peste necesarul unui centru de regiune.

4. Peste tot în lume, sunt nenumărate cazuri în care capitala politică diferă de cea economică. În regiunea centru, Braşovul este cel mai dezvoltat economic, aşa că poate să fie capitală economică; Sibiul este capitală culturală; Făgăraşul este însă cel mai potrivit să fie capitală administrativă a regiunii.

5. Din lupta acerbă între Braşov şi Sibiu, ambele favorite în competiţie, doar un oraş e posibil să câştige, celălalt rămâne la o distantă de 150 de km de capitala regiunii. Nu ar fi mai bine să fie la o distanţă de doar 70-80 de km?!

6. Zona turistică şi de cazare a Ţării Făgăraşului, cu cei mai înalţi munţi din ţară, este suficient de dezvoltată pentru a susţine şi promova o imagine de excepţie a regiunii Centru.

7. Clima Ţării Făgăraşului este una dintre cele mai blânde din România, fără inundaţii, alunecări de teren, viscol, înzăpeziri. În plus, în Făgăraş nici nu bate vântul neîncetat ca în Sibiu iar atmosfera nu este la fel de umedă şi rece precum în Braşov.

8. Istoric, Făgăraşul a fost, este şi va rămâne o zonă cu puternice tradiţii româneşti.

Ţara Făgăraşului are capital uman, lucru dovedit de-a lungul timpului; cele mai dezvoltate zone sunt cele cu capital uman, nu cele bogate; Făgăraşul a dovedit asta. Ultima lecţie de rezistenţă, demnitate şi umanitate e rezistenţa împotriva comunismului, una din cele mai de durată din Europa de Est.

9. Nu degeaba se întrunea Dieta Transilvană la Făgăraş! Acesta a fost pentru o scurtă perioadă chiar capitala Principatului (aşezarea Cetăţii a fost aleasă strategic la Făgăraş).

10. Geografic, Făgăraşul este chiar centrul României, de ce nu ar fi şi centrul regiunii Centru?!

,,Aşteptăm cu interes din partea făgărăşenilor şi alte posibile motive pentru care Făgăraşul să devină capitală de regiune. Sperăm ca, la această campanie a noastră, să se alăture atât politicienii, cât şi cetăţenii Ţării Făgăraşului. Pe de altă parte cred că Cetatea Făgăraşului ar putea să fie un sediu excelent pentru birourile şi sălile necesare unui centru de regiune”, mai precizează Cătălin Robu.

Campania iniţiată de ziar va continua şi în numele următoare, când vom cere părerea – de ce nu, şi ajutorul – parlamentarilor de Ţara Făgăraşului şi nu numai.

Viceprimarul: „Îi scriu scrisoare lui Dragnea!”

Viceprimarul Făgăraşului este solidar cu propunerea făcută de ziarul „Bună Ziua Făgăraş.” Cătălin Cârje este pe punctul de a trimite o adresă către Ministrul Dezvoltării Liviu Dragnea, prin care îi cere acestuia să ia în calcul, la modul cel mai serios, ca Făgăraşul să fie nominalizat pentru funcţia de capitală de regiune.

„În urmă cu vreo 10 ani, Alba Iulia devenea centrul regional pentru fonduri europene. La momentul acesta vorbim de o Alba Iulia fără infrastructură, fără perspective şi fără stabilitate economică. A pierdut atunci Braşovul, în favoarea acestui oraş. Astăzi, Făgăraşul se comportă ca Alba Iulia de atunci. Dacă s-a reuşit acolo, de ce să nu se poată şi aici? Bun… nu avem infrastructură, nu avem aeroport. Dar nici Alba Iulia nu a avut atunci aeroport, nici Braşovul nu are acum! Iar pentru spaţii de cazare şi vreun hotel de 5 stele, puteam reorienta sumele din bugetul local”, a explicat Cârje.

Acesta îi trimite adresa lui Dragnea miercuri sau cel mai târziu joi, respectiv 17, 18 aprilie.

Mănduc: „Mi-aş dori, dar nu cred că se întâmplă!”

Impulsul de a vedea Făgăraşul capitala a 6 judeţe l-a cuprins pe primarul Sorin Mănduc, doar parţial. El spune că şi-ar dori asta, dar pare mai degrabă o utopie decât o realitate: „Avem dreptul să visăm frumos. Dar nu vreau să creadă cineva că suntem naivi. Făgăraşul are, într-adevăr, o forţă spirituală fără margini dar nu şi una economică. Şi, din păcate, economicul dictează oriunde în lume şi cred că acest lucru va fi hotărâtor în privinţa stabilirii capitalei de regiune. Făgăraşul are câteva atuuri importante, dar forţa socio-economico-culturală a Braşovului ori a Sibiului este debordantă. E adevărat că Făgăraşul e kilometrul zero al României. E adevărat că vârful cel mai înalt al Carpaţilor face parte din Munții Făgărașului. E adevărat că am fost, de-a lungul istoriei, un important punct strategic al țării. E adevărat că ne aflăm la baza unui triunghi economic, cultural și turistic de excepție, din care fac parte Brașovul, Sibiul și Sighișoara. Și tot atât de adevărat este că, în vremea lui Mihai Viteazu, Făgărașul era capitala principatului iar, mai târziu, Dieta Transilvaniei își desfășura lucrările în Cetatea Făgărașului. Totuși, nu cred că trăim vremurile în care forța economică să fie răpusă de forța spirituală. Mi-aș dori. Dar nu se va întâmpla,” este de părere Mănduc.

Edilul spune că, dacă municipiul chiar ar ajunge în această postură, la alegerea numelui regiunii „ar trebui să se țină seama de faptul că, cel mai înalt vârf al Carpaților (vârful Moldoveanu – 2.543 m altitudine) face parte din Munții Făgărașului și de faptul că Transfăgărășanul nu se află degeaba în topul celor mai spectaculoase trasee montane din lume. Dacă municipiul nostru a luat, în urmă cu șapte secole, numele celor mai semeți munți, nu văd de ce regiunea nu ar putea să-i urmeze exemplul.”

Întrebat care ar fi numele potenţialului guvernator al regiunii-centru, cu capitala la Făgăraş, dintre Aristotel Căncescu sau Klaus Johannis, primarul Mănduc spune că ambele personalități politice sunt de prim rang. „Ar fi minunat ca fiecare regiune să aibă oameni de asemenea valoare”, încheie primarul.

(Cristina Cornilă)