Ajunul Bobotezei, zi de post negru

Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) este prima mare sărbătoare a noului an. Aşa cum se întâmplă în calendarul popular, ziua care precede sărbătoarea propriu-zisă, ajunul, este chiar mai importantă decât sărbătoarea însăşi prin numărul mare de tradiţii şi practici rituale.

În Ajunul Bobotezei se ține post negru. Nu se mănâncă și nu se bea nimic, deci se ajunează total, iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate.

În Ajunul Bobotezei se stropesc casele și credincioșii cu Agheasmă Mare.

Slujba pentru Agheasma Mare se oficiază de două ori pe an: în Ajunul Botezului Domnului, pe 5 ianuarie, și în ziua Bobotezei, pe 6 ianuarie (Agheasma se păstrează la loc de cinste, în vase curate și se bea pe nemâncate, în zilele de post și ajunare).

În Ajunul Bobotezei se purifică oamenii şi vitele şi se desfăşoară practici de stimulare a rodului de tot felul de peste an. Potrivit tradiţiei populare, cine priveghează spre ziua Bobotezei, vede noaptea cerurile deschizându-se şi orice ar cere i se dă de Dumnezeu. Se mai spune că în noaptea Bobotezei ouăle de corb plesnesc sub puterea gerului şi puii de corb întind aripile şi zboară.

Despre vreme: dacă în Ajun de Bobotează e bură pe pomi, vor fi poame multe; de picură din streaşină, va fi vară ploioasă. Dacă plouă, tot anul va fi ploios. Dacă în Ajunul Bobotezei, când umblă preotul cu crucea, îi scârţâie zăpada sub picioare, va fi veac bun.