Cetatea Făgăraș, deschisă și luni. Expoziție foto-documentară, vernisată în muzeu

foto: Liviu Ardelean

Cetatea Făgăraș, care de obicei este închisă în fiecare zi de luni, va face o excepție pe 15 aprilie.

O expoziție foto-documentară despre rezistența antisovietică în Lituania și activitățile din cadrul proiectului Școala Altfel, vor ține deschise ușile Muzeului Țării Făgărașului lunea următoare.

Expoziția reflectă principalele etape ale luptei eroice a poporului lituanian pentru libertate și propune publicului mărturii, documente, imagini despre o țară și o generație care nu a cedat și nu s-a lăsat decimată în fața agresiunii Imperiului sovietic.

„Avem deschis din două motive: este Școala Altfel și am avut numeroase solicitări din partea unor școli nu numai din Făgăraș, ci și din afara orașului, pentru a vizita Cetatea, dar și pentru că avem o expoziție extrem de interesantă. Expoziția se numește «Război după război: rezistența antisovietică în Lituania, în anii 1944-1953», care va fi vernisată la ora 14.00”, ne-a declarat Elena Băjenaru, directorul Muzeului „Valer Literat”.

La vernisaj sunt invitați și profesori universitari.

„Avem invitați din afară. Expoziția a fost facilitată de prof. univ. dr. Mihaela Grancea, de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu și participă conf. univ. dr. Virgiliu Bîrlădeanu, de la Institutul de Istorie, Chișinău și conf. univ. dr. Ludmila D. Cojocaru, de la Universitatea de Stat din Moldova. De altfel, expoziția a fost organizată în Lituania, la Chișinău și acum va fi vernizată la noi”, a adăugat Elena Băjenaru.

În 1945, nazismul german a fost înfrânt, iar războiul care a luat milioane de vieți s-a încheiat. Însă nu și pentru Europa de Est, rămasă după război sub ocupație sovietică și dictatul regimurilor totalitar-comuniste instaurate de URSS. În Lituania, țară care avea experiența ocupației sovietice în perioada anilor 1940-1941 și a cărei populație deja cunoscuse adversitățile regimului sovietic, a izbucnit un război pentru restabilirea independenței.

În 1945, trupele lituaniene de rezistență antisovietică, retrase în păduri, numărau un efectiv de 30 000 de oameni, conduși de foști ofițeri, profesori, studenți, iar luptele cu armata sovietică aveau un caracter de confruntări ale armatelor regulate. În primii doi ani de rezistență armată, în 1944 – 1945, aproximativ 10.000 de partizani lituanieni și-au dat viața pentru libertatea patriei sale, iar numărul total al celor omorâți depășea cifra 20.000 de oameni.

Peste 50 000 de persoane au fost antrenate în războiul de gherilă contra regimului sovietic, circa 140.000 de persoane au fost încarcerate, iar 11 8000 de persoane au fost deportate în regiunile din estul URSS.