In memoriam: Doina Cornea, disidenta anticomunistă cu rădăcini în Țara Făgărașului

Publicista și disidenta anticomunistă Doina Cornea s-a născut la Brașov, în 30 mai 1929.

Tatăl ei era originar din Ileni, iar mama din Apahida, județul Cluj.

Doina Cornea a urmat școala la Reghin, Târgu Mureș și Cluj. În anul 1948, a început studiile de franceză și italiană la Universitatea din Cluj.

A fost profesoară la o școală din Zalău, localitate în care s-a și căsătorit cu un avocat.

În 1958 s-a întors la Cluj, unde a fost asistentă universitară la catedra de limba franceză din cadrul Facultății de Filologie a Universității Babeș-Bolyai.

După cum a afirmat chiar ea, originea angajării sale politice a fost o întâmplare din Strasbourg. În 1965, când era în vizită la prieteni francezi, l-a văzut pe unul dintre ei criticându-l pe Charles de Gaulle în timp ce se aflau pe terasa unei cafenele. Doina Cornea s-a așteptat să-l vadă arestat pe loc, însă nu s-a întâmplat nimic. Dându-și seama de constrângerile care apăsau în România comunistă, i-a fost rușine, iar această rușine a provocat-o, puțin câte puțin, să acționeze.

În 1980 a realizat primul „samizdat”, un volum fabricat manual, distribuit prin rețele de prieteni, urmat de alte patru traduceri-samizdat din limba franceză.

Între 1982 și 1989 a difuzat 31 de texte și proteste prin radio „Europa Liberă”.

În 1983 a fost destituită de la universitate și supusă unui șir de anchete, interogatorii, maltratări și amenințări.

Împreună cu fiul ei, a răspândit 160 de manifeste de solidaritate cu muncitorii din Brașov răsculați la 15 noiembrie 1987. Ambii au fost arestați pentru cinci săptămâni.

Doina Cornea a fost urmărită permanent până în 21 decembrie 1989. A participat la manifestația stradală de la Cluj, din 21 decembrie 1989, sub gloanțe.

După revoluție, a fost cooptată în Consiliul Frontului Salvării Naționale, dar în 23 ianuarie 1990, și-a dat demisia din cauza transformării FSN în partid politic și a reminiscențelor comuniste ale acestuia.

A fondat, împreună cu alții, Forumul Democrat Antitotalitar din România, ca o primă mișcare de unificare a opoziției democrate, din care s-a format mai târziu Convenția Democrată din România. De asemenea, a fost membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianței Civice și a Fundației Culturale Memoria.

Doina Cornea a publicat peste 100 de articole în presa tipărită, a ținut conferințe în țară și străinătate și a primit un mare număr de distincții, titluri și premii precum:

• • Premiul „Thorolf Rafto” (Norvegia, 1989).
  • Doctor Honoris Causa al Universității Libere din Bruxelles (1989).
  • Legiunea de Onoare în grad de Ofițer (Franța, 2000).
  • Ordinul „Steaua României” în grad de Mare Cruce (2000).
  • Legiunea de Onoare în grad de Comandor (Franța, 2009).
  • Crucea Casei Regale a Romaniei, oferită de Regele Mihai (octombrie 2009).

Doina Cornea a murit în anul 2018 și a fost înmormântată, cu onoruri militare, în Cimitirul Central din Cluj.

Fosta stradă Alba Iulia din municipiul Cluj-Napoca îi poartă numele, începând din anul 2020.

sursa: Wikipedia