Belgienii, daţi pe spate de şincani!

Tinerii folclorişti de la Şinca Nouă au făcut senzaţie în Belgia la un festival internaţional de folclor. Între 9 şi 20 iulie, 38 de tineri talentaţi însoţiţi de cel care le e instructor de dansuri populare, nimeni altul decât primarul comunei, s-au aflat în ţara Parlamentului European, în oraşul Schotten de lângă Anvers. Situat la 9 kilometri de cel de-al doilea mare port al Europei, oraşul Schotten a găzduit în iulie folclorişti de pe patru continente. Printre ei s-au numărat şi membrii ansamblului de la Şinca Nouă. 38 la număr, tineri, sociabili şi adevăraţi maeştri într-ale dansului tradiţional! Dintre toate ţările participante, România – prin grupul de la Şinca Nouă – a primit premiul I şi medalia de aur.

Printre ruşi şi japonezi

Festivalul belgian a adunat laolaltă dansatori de pe patru continente ale lumii. Au fost ansambluri din Japonia, Argentina, Ecuador, Rusia, Benin, Belgia şi România.

„Este un festival care se ţine în fiecare an sub egida Comitetului Internaţional de Organizare a Festivalurilor Folclorice (CIOFF). Noi am mers acolo la invitaţia CIOFF. Ultima dată când o echipă românească a participat la festivalul de la Schotten a fost în 1990. De atunci nimeni din România nu a mai fost invitat. Anul trecut am înţeles că printre ansamblurile invitate a fost şi un grup de eschimoşi”, a explicat edilul Dumitru Flucuş.

Primarul, care este şi instructorul ansamblului din comuna sa, a spus că ruşii s-au dovedit a fi nişte dansatori de excepţie, fiind şi balerini şi gimnaşti în acelaşi timp. Cu toate acestea, românii au fost de departe preferaţii publicului, surclasându-i pe ruşi.

Mii de spectatori au admirat jocurile româneşti

În cele zece zile petrecute în Belgia, ansamblul făgărăşean a dat 7 spectacole. „La fiecare spectacol eram urmăriţi de cel puţin 2.000 de oameni. Chiar dacă formaţia din Rusia a jucat bine, a fost deficitară la capitolul animaţie. S-au punctat atât evoluţia pe scenă, cât şi animaţia, interacţiunea zilnică pe care dansatorii o aveau cu publicul. La finalul şederii le-am făcut o surpriză organizatorilor şi le-am cântat un cântec de-al lor în flamandă. Ne-am chinuit să învăţăm cuvintele şi am repetat în secret până la final. Apoi am luat steagul lor şi l-am pus lângă cel românesc, în timp ce le cântam în flamandă,” povesteşte primarul Flucuş.

Ansamblul de la Şinca Nouă a oferit în Belgia un amalgam de dansuri româneşti: de la jocuri din Ţara Făgăraşului, până la cele de pe Valea Hârtibaciului, din Câmpia Transilvană şi din Ţara Codrului (Maramureş).

Primarul a cumpărat costumele

La fiecare joc popular, în funcţie de zona de provenineţă, dansatorii au îmbrăcat tot alte şi alte costume populare. Întreaga recuzită a fost cărată cu un autocar, acelaşi care a dus întregul grup de persoane în Belgia. Nu numai hainele au fost diferite, ci şi muzicanţii care i-au acompaniat pe tinerii dansatori, ei fiind de loc din mai multe părţi ale ţării. Toate spectacolele au fost live, în sensul că instrumentaţia s-a asigurat în timp real, fără utilizarea unui negativ.

„De când am înfiinţat ansamblul am început să cumpăr şi costume. Le-am cumpărat încă de când copiii erau mici, iar acum din fericire hainele le sunt numai bune. Sunt toate vechi şi pline de tradiţie, luate de la oameni din diverse părţi ale României, direct din lăzile de zestre”, mărturiseşte Dumitru Flucuş.

„Am promovat România pe gratis!”

Cine s-ar fi gândit că până şi un festival folcloric poate fi socotit mai mult un mijloc de promovare a ţării decât un prilej de arătare a talentului! În cele zece zile petrecute la Schotten, Dumitru Flucuş a observat cum se chinuiau ţările să „iasă bine” din povestea asta: „Am văzut ţări care efectiv şi-au plătit formaţii şi artişti care să participe la festival. Ruşii au venit cu două autocare.

Argentinienii au venit cu 400 de artişti. Noi n-am angajat pe nimeni, nu ne-am dus cu sutele, n-am avut ansamblu profesionist… am promovat România pe gratis! Dar chiar şi aşa, atât de mult ne-au plăcut belgienii încât ne-au recomandat la toţi organizatorii de festivaluri! Am aflat despre belgieni, adică despre locuitorii oraşului Schotten, că pe vremuri au ajutat spitalul din Făgăraş”

Ansamblu şi fanfară… ce mai urmează?

Chiar dacă este primar de ani de zile, primarul comunei nu a renunţat la lucrurile simple, la bucuria de cânta o priceasnă sau de a juca româneşte.
În 2007 i-a venit ideea să înfiinţeze în comuna pe care o conduce un ansamblu de dansuri populare. Zis şi facut! A adunat câţiva tineri din sat şi i-a învăţat să joace ca pe la noi.

Proiectul a prins, iar astazi ,,echipa” lui Flucus numără peste 100 de copii cu varste cuprinse între 6 si 20 de ani. Practic, tot tineretul comunei. De-a lungul anilor şi-a dus copiii la tot felul de festivaluri din ţară şi străinătate, penultima deplasare în afara graniţelor făcându-se în Polonia. Cam de pe la toate concursurile, ansamblul s-a întors cu premiul I şi cu laude peste laude din partea organizatorilor.

Dacă tot avea ansamblu, primarul s-a gândit că satului i-ar prinde bine şi o fanfară, aşa că în primăvara anului trecut a apărut şi aceasta. Fanfara numără 24 de tineri, toţi băieţi, unul mai priceput ca altul într-ale cântatului din instrumente. Mulţi dintre tinerii care se află în fanfară sunt şi membri ai ansamblului folcloric.

(Cristina Cornilă)