Badea Cârţan, din nou la Roma

La 117 ani de la celebra sa călătorie, pe jos, până la Roma, iată că un nou român se încumetă să ajungă, încălţat în opinci, până la Columna lui Traian.

Călătoria lui Mirel Magop va începe în 7 august şi va fi o reeditare aproape fidelă a celei făcute de ţăranul autodidact de la Cârţişoara.

Bărbatul va pleca încălţat cu opinci, îmbrăcat cu costum popular şi cojoc, dar conectat la tehnologie, spre deosebire de primul.

În desaga de pe umăr, Magop îşi pune un laptop, pentru a comunica pe lungul său traseu cu toţi românii care vor să ştie pe unde a ajuns, ce-a mai făcut, unde a dormit şi cum a fost primit de oameni.

Globe trotter în jurul lumii

Mirel Magop s-a născut acum 44 de ani la Vatra Dornei. „Trebuia să mai stau încă trei ani şi numai la 47 de ani să încep călătoria lui Badea Cârţan! Atâţia ani avea el când a decis să plece la Roma, dar eu n-am mai avut răbdare”, mărturiseşte bărbatul.

Drumul spre capitala Italiei nu este începutul carierei de „globe trotter” a lui Mirel Magop. Acum doi ani s-a decis să plece într-o călătorie în jurul lumii, cu începere de la Paris. A lucrat o vreme în Franţa, şi-a făcut un mic buget pentru drum şi a plecat… a văzut 34 de ţări până acum şi nu se opreşte aici. Îşi va continua periplul în jurul lumii, însă cu o mică întrerupere. „În timp ce colindam ţările am aflat că s-au împlinit o sută de ani de la moartea lui Badea Cârţan şi m-am hotărât să-mi întrerup pentru o vreme acea călătorie, să reeditez călătoria lui şi apoi să o reiau pe cealaltă. Am venit la Cârţişoara să stau câteva zile aici, să mă documentez despre cel ce a fost Badea Cârţan, ca să pot să spun apoi lumii despre el. Între timp am iniţiat şi o campanie de strângere de cărţi, pentru că, la fel ca el, în drumul meu vreau să împart şi eu cărţi oamenilor”, a spus „noul” Badea Cârţan.

Popas la Făgăraş

Într-una din zilele petrecute în satul natal al „originalului” Badea Cârţan,  Mirel Magop a dat o fugă până la Făgăraş. S-a pozat cu statuia lui Badea Cârţan din faţa Casei de Cultură. Deşi afară erau aproape 40 de grade Celsius, bărbatul a ţinut să fie îmbrăcat în straie româneşti şi în cojoc.

Mândru că a ajuns lângă bustul celui pe care îl admiră, Magop a postat apoi pe contul său de Facebook următoarea explicaţie: „În vizită la statuia lui Badea Cârţan… De când mă străduiesc să arăt ca el… oare am reuşit? Unde mai am de lucrat? Aici, în Făgăraş (poate pentru că lumea ştie de Badea Cârţan) mi s-a strigat pe stradă… „Salutare Bade!” Chiar cineva a cerut o carte! Spun asta pentru că în alte părţi am fost confundat cu Horia sau Iancu! Hm, se putea şi mai rău….!”

 Traseu de peste 2.600 km

Traseul definitiv pe care îl va parcurge Magop are 2.643 km. Nu ştim cu siguranţă lungimea exactă a celui pe care l-a parcurs cu 117 ani în urmă cel mai renumit bade al ţării. Magop va pleca în 7 august din Cârţişoara şi va trece prin Timişoara – Szeged – Salzburg – Innsbruck – Torino – Genova – Veneţia – Roma. Estimează că va face    călătoria în cel mult trei luni.

„Pe Google Maps mi se spune că voi merge 543 de ore! Adică dacă ar fi să merg fără să mă opresc (imposibil), ar trebui să fac 23 de zile! Dar dacă merg doar 8 ore pe zi, atunci rămân 69 de zile… Eu nu o să mă întorc cum a făcut Cârţan, aşa că voi poposi mai mult vizitând doar la dus şi oraşele pe care el le-a văzut la întoarcere. Va fi o călătorie live şi voi posta pe internet tot ceea ce mi se va părea interesant pe drum”, mărturiseşte bărbatul din Vatra Dornei.

Magop spune că poate merge în medie cam 30 de kilometri pe zi. Recordul personal a fost de 54 de kilometri într-o singură zi, dar în condiţii extreme, adică în lipsa unui adăpost în vreme ploioasă.

 Mii de kilometri cu opincile-n picioare

Mirel Magop nu vrea să-şi uşureze deloc drumul. La fel ca şi înaintaşul său, îl va parcurge cu opincile în picioare, fie ploaie, fie vânt. Straiele ţărăneşti nu le va da jos, iar la el va avea doar câteva veşminte de schimb: „Pentru că pe nedrept a fost scos din manualele şcolare, mi-am propus să reeditez călătoria sa la Roma în aceleaşi condiţii (opinci, costum popular, cojoc, fără rucsac, sac de dormit sau cort). Încerc prin această acţiune să-l repun în memoria românilor şi, în plus, în sprijinul imaginii României, voi face cunoscut străinilor pe care îi voi întâlni pe traseu spiritul românului adevărat, portul şi tradiţiile satului românesc. Voi pleca din Cârţişoara (satul său natal) pe 7 august, dată când se comemorează moartea sa. Badea Cârţan a cărat dezinteresat 200.000 de volume din România în şcolile şi bisericile din Ardeal, atunci sub ocupaţie habsburgică… Vreau, pe parcursul călătoriei mele, să donez cărţi tuturor celor interesaţi.”

Bărbatul îşi va căra singur desagii cu cele trebuincioase. Spune că va dormi sub cerul liber, atunci când nu găseşte oameni binevoitori să-l poftească într-un pat sau să-i dea o masă.

„Nu mai găsesc alt nebun!”

„Noul” Badea Cârţan nu ar fi deloc deranjat de ar avea companie pe drumul până la Roma. Dar şansele sunt mici să mai dea peste unul ca el. „Nu cred că mai găsesc un alt nebun să mă însoţească! M-aş bucura de     m-ar mai acompania cineva şi numai pe bucăţi de drum!”

Bărbatul spune că a iniţiat pe internet o campanie prin care a căutat sponsori pentru drumul ce avea să-l facă. „Vând kilometri din drumul lui Badea Cârţan” – aşa am numit campania prin care am încercat să găsesc sprijin financiar. Oamenii nu sunt învăţaţi să sprijine un globe trotter. Pentru că asta sunt eu! Iar pe Badea Cârţan îl consider părintele nostru, al tuturor globe trotter-urilor”, mărturiseşte urmaşul lui Cârţan.

Mirel Magop are o familie care îi va duce dorul, însă care va afla veşti despre el de pe internet, de pe cele două conturi de Facebook, unul cu numele lui Badea Cârţan, celălalt cu numele propriu. Are un fiu în vârstă de 21 de ani care locuieşte în Italia.

În 6 august, cu o seară înaintea plecării, în cinstea lui Magop va fi organizată o mică petrecere în satul Cârţişoara. Primarul Dorin Magda a confirmat că va plăti transportul unui grup de studenţi din Cluj care vin să susţină un spectacol în cinstea plecării lui Mirel Magop. Spectacolul prezintă şi un obicei mai vechi de-al locului numit „Cununa secerişului”, care avea loc pe vremuri, în ziua sărbătorii Schimbarea la faţă. Unul din studenţi îi va împrumuta veşminte ţărăneşti lui Mirel Magop pentru a le purta în călătoria sa de aproape 3 luni.