DOVEZI | Cum a finanțat Georgescu un centru agricol la Făgăraș cu bani de la UE, pe care o demonizează public

Călin Georgescu a luat bani de la Uniunea Europeană, pe care o demonizează acum în spațiul public, pentru un centru de agricol la Făgăraș. În plus, a obținut finanțări de la USAID și a avut parteneriate cu Fundația Soros, potrivit unei anchete Recorder. Discursul radical anti-Soros și anti-ONG promovat astăzi de Georgescu nu este altceva decât o rescriere convenabilă a propriului său trecut. 

Deși astăzi critică dur dependența României de finanțarea externă, cariera lui Călin Georgescu s-a construit tocmai pe atragerea acestor fonduri. Făgărașul a fost unul dintre locurile în care a reușit să implementeze astfel de proiecte, profitând de sprijinul financiar european pentru a-și consolida poziția în domeniul ecologiei.

Imediat după căderea comunismului, problemele de mediu au devenit, în România, un teren fertil pentru atragerea de fonduri internaționale. România a primit un sprijin extern considerabil pentru rezolvarea acestor probleme, iar responsabilitatea și-au asumat-o atât autoritățile statului, cât și societatea civilă. La începutul anilor ‘90 au apărut două partide verzi, precum și mai multe ONG-uri care se preocupau de ecologism.

Călin Georgescu a făcut carieră ca lider al unei astfel de organizații: Tineretului Ecologist din România (TER), care în primii doi ani de după Revoluție a fost aripa de tineret a partidului Mișcarea Ecologistă. În 1992, TER a devenit organizație non-guvernamentală (ONG), ceea ce i-a permis să aibă acces la fondurile de stat și internaționale. La acel moment, Georgescu era și consilier al ministrului Mediului, Marcian Bleahu. Bifa, practic, ambele posturi pe care astăzi le critică vehement: era parte a sistemului politic care conducea România și membru al mediului ONG care beneficia de fonduri externe.

În acei ani, Tineretul Ecologist din România (TER) s-a ocupat cu diverse acțiuni, de la activități educaționale și simpozioane, până la monitorizări de mediu și scrierea de rapoarte înaintate autorităților. În 1994, Uniunea Europeană a oferit, prin programul PHARE, 194.000 de dolari pentru „familiarizarea cu practicile democratice” și pentru susținerea societății civile din România. Printre proiectele câștigătoare s-a numărat și cel propus de Tineretul Ecologist din România: „Promovarea implicării tineretului în luarea deciziilor la nivel comunitar“. Tot în 1994, organizația lui Georgescu a primit alte fonduri PHARE pentru un proiect amplu ce viza ecologizarea Mării Negre.

În 1996, Georgescu a reușit să atragă finanțare europeană și pentru un proiect derulat la Făgăraș. Nou-înființatul Centru de Demonstrație, Instruire și Cercetare pentru Agricultură Durabilă a primit sprijin financiar prin programul PHARE, iar activitatea instituției urma să fie coordonată de TER, prin președintele său, Călin Georgescu, potrivit ziarului „Cotidianul” de la acea vreme (foto mai jos). Nu era o întâmplare că Georgescu avea legături cu orașul: primul său loc de muncă, între 1986 și 1990, fusese la Institutul de Îmbunătățiri Funciare din Făgăraș.

Mulți ani, acesta a condus ONG-uri axate pe probleme de mediu și de dezvoltare durabilă: Tineretul Ecologist din România (1990-1996) și Centrul Național de Dezvoltare Durabilă (1997-2011). În anii tranziției, aceste organizații s-au hrănit aproape exclusiv din fonduri internaționale: programe PHARE oferite de Uniunea Europeană, finanțări USAID (Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA) sau sponsorizări din partea unor guverne occidentale. În plus, primul ONG al lui Călin Georgescu a avut și parteneriate cu Fundația Soros.

• „Rețeaua Soros din România va fi interzisă, cu siguranță, pentru că a făcut mult rău țării mele, poporului meu”, spunea recent Călin Georgescu într-un interviu cu Mario Nawfal, un tânăr conservator care realizează emisiuni pe rețeaua X (fostul Twitter) și care este un apropiat al lui Elon Musk. A întărit aceste idei și într-un interviu acordat lui Alex Jones, un realizator de podcasturi conspiraționist, condamnat în SUA pentru că a răspândit știri false. „Rețeaua lui Soros este legată de funcționarii publici, de forțele de ordine. Sunt profund dedicat să investighez și să-i expun pe toți cei responsabili, atât în România, cât și în SUA, pentru gestionarea ilegală a acestor fonduri provenite de la USAID și rețeaua Soros”, a declarat Georgescu.

Discursul radical anti-Soros și anti-ONG promovat astăzi de Călin Georgescu nu este altceva decât o rescriere convenabilă a propriului său trecut. Timp de 20 de ani, a fost un beneficiar direct al fondurilor internaționale, construindu-și cariera prin accesarea resurselor europene și americane. Acum, însă, același sistem care i-a susținut activitatea a devenit, în ochii săi, o amenințare ce trebuie „interzisă”.

Acest tip de retorică nu este nou în spațiul public românesc. Mulți dintre cei care au beneficiat de sprijin extern în anii tranziției au ajuns ulterior să denunțe exact aceleași mecanisme care i-au propulsat. În cazul lui Călin Georgescu, contradicția este cu atât mai flagrantă cu cât întreaga sa carieră a fost dependentă de fondurile pe care astăzi le atacă cu înverșunare.

Citește ancheta integrală pe Recorder.