Făgărăşeanca Lidia Jiga, o dresoare de talie europeană

Cea mai vestită dresoare de tigri, lei şi pantere din România este făgărăşeancă sută la sută. Numele ei este Lidia Jiga născută pe 1 mai 1932 în Veneţia de Jos. Viaţa ei, cariera, meseria destul de riscantă şi tragedia morţii învăluită în mister sunt amănunte care au dus vestea Făgăraşului în toată România secolului trecut, dar şi în ţări precum Germania, Ungaria sau Rusia.

În copilăria ei în satul natal, Lidia găseşte un pui de urs rătăcit, de care se ataşează necondiţionat, şi pe care îl va îngriji cu mult patos. Era o cunoscută a locului ca fiind o mare admiratoare de animale.

„O cunosc pe Lidia Jiga din presa scrisă a anilor 1960, dar şi de la televizor. Era celebră pe vremea aceea, o admira şi o cunoştea foarte multă lume. Apărea în orice poză cu tigri, cu lei sau cu pantere, iar noi, făgărăşenii, eram foarte mândri că este originară din locurile noastre“, povesteşte Alexandru Boeriu, originar din Comăna de Jos.

Presa o elogia

Într-o biografie a artistei de acum aproximativ 50 de ani, aflăm că Lidia Jiga a plecat la Bucureşti la vârsta de 21 de ani, unde se angajează ca îngrijitoare de animale la Circul Krateyl, ultimul mare circ particular din ţara noastră. Graţie unei colaborări cu circul de stat german, făgărăşeanca îl va cunoaşte pe Francesco Capri, dresor şi el de animale în Germania. Graţie acestei colaborări, Lidia va fi declarată dresoare de lei la noul Circ de Stat din Bucureşti.

Jurnalul Naţional a publicat acum 10 ani un reportaj cu privire la viaţa Lidiei Jiga: a fost trimisă de statul comunist în URSS, acolo unde, la Circul Mare din Moscova, Lidia îşi şlefuieşte personalitatea de dresoare de tigri, lei şi pantere. În Rusia a lucrat cu lei şi tigri, printre care erau incluse o tigroaică tânără de patru ani şi doi pui, unul de leu şi unul de tigru.

Alexandru Iosefini, directorul Circului din Bucureşti, în numeroase articole din presa centrală, povestea întâmplări cu Lidia Jiga. Astfel, el povesteşte că Lidia ştia că nu are voie să-şi schimbe parfumul sau să apară în faţa animalelor în situaţiile dificile pentru o femeie. Într-o zi la Budapesta, intrând în manej, Lidia Jiga observă că animalele sunt nervoase, foarte agitate, cu un comportament schimbat. Într-un târziu s-a dumirit: ducându-se la coafor, şi-a schimbat fixativul.

Sacrificiu şi accidente

La Hamburg (Germania), pentru a realiza o reclamă, a fost pusă să se plimbe cu tigrul Bengal (crescut de mic în locuinţa ei din Bucureşti) pe străzile oraşului. În timpul filmărilor, acesta se repede asupra unui trecător care avea în sacoşă carne proaspătă abia cumpărată. După lupta cu tigrul, Lidia s-a ales cu fractura unui os metacarpian de la mâna stângă şi răni adânci la braţul drept.

Într-un turneu, un puşti neastâmpărat, care vizita menajeria împreună cu părinţii, a scăpat o clipa de sub supravegherea acestora. S-a apropiat de cuşca felinelor nepermis de mult. Lidia, care întâmplător se afla prin apropiere, a sărit între băiat şi laba tigrului şi a primit ea lovitura destinată lui.

Colegele ei, printre care şi celebra Nina Buzduga, au povestit chiar că Lidia Jiga umbla prin Bucureşti cu maşina ei decapotabilă şi cu tigrul ei preferat în stânga, pe locul din faţă.

Sfârşit tragic

Pentru toate acestea, cu timpul, a devenit o adevărată vedetă şi se bucura de mare succes. Povestea sfârşitului dresoarei nu este una prea fericită, ea însăși devenind legendă. Au apărut zeci şi zeci de istorioare.

Cea mai plauzibilă şi mai cunoscută de mulţi dintre admiratorii şi rudele ei este următoarea: în timpul unei reprezentaţii în fosta URSS, la Harkov, spectatorii au fost martorii unei scene de coşmar. Unul dintre lei a lovit-o cu gheara peste şold. Sângele care a curs l-a făcut pe Amur, tigrul ei preferat, să-i dea lovitura finală. Se întâmpla pe 7 noiembrie 1970. Cei câţiva martori oculari au povestit că tigrul a refuzat sa mai mănânce după dispariţia dresoarei. Aproape o lună s-a chinuit, iar apoi a murit şi el.

„Tatăl renumitei dresoare era originar din Beclean, iar mama ei din Veneţia de Jos. După tragicul eveniment din Rusia, ea a fost repatriată în ţară, iar apoi a fost înmormântată în satul natal, la Veneţia de Jos. Îmi amintesc doar că foarte multă lume auzise de ea, de trucurile ei cu leii, cu tigri, cu leoparzii, deseori era văzută în reprezentaţii cu toate cele trei specii de animale în aceeaşi reprezentaţie”, a mai spus Boeriu, fost secretar al primăriei din Beclean.

Dresura sa avea în componenţă cinci lei (Ruslan, Osvald, Prinţ, Niki şi Gambus) şi trei tigri ( Bengal, Amur şi Baghera), după cum consemna Maestrul Iosefini în articolele sale.

(Alexandru Socaciu)