Făgărăşeni la mondialele de echitaţie

 Sportul cu cai, echitaţia, este practicat şi la Făgăraş, şi nu doar la nivel de amatori. O familie de făgărăşeni a construit încet, dat sigur, elegant şi cu mult gust un loc pentru antrenamentele cu cai, pentru creşterea şi îngrijirea exemplarelor de rasă pură şi pentru relaxarea turiştilor.

Cristian Culda deţine o fermă de familie, cu cai de rasă şi un lac de peşti. Nu de foarte mulţi ani s-a înscris împreună cu fetiţa lui, Carla Andrea Culda, la CSM Sibiu, un club  de echitaţie de stat. În prima perioadă şi-a ţinut caii la Sibiu în pensiune, dar şi-a dat seama că singur s-ar ocupa mai bine de pensiunea şi dresajul propriilor cai.

Ca să poţi să participi la concursuri ai nevoie de antrenamente, de o relaţie apropiată cu calul, inclusiv să te ocupi personal de ţesălat şi de curăţenia locului unde doarme. Multora nu le vine să creadă, dar animalul simte preocuparea ta pentru el şi te respectă pentru asta. „I-am ţinut la Sibiu o perioadă, dar tot nu e ca şi când îi am aici, lângă mine. Acolo nici nu ştii dacă îi scot la timp din boxe, dacă au un program regulat de antrenamente, dacă sunt îngrijiţi corespunzător sau nu”, spune Cristian Culda.

Premiile concursurilor ecvestre

Cele mai recente premii obţinute de făgărăşenii Cristian şi fata lui Carla (17 ani) au fost la Prejmer, la concursul naţional de sărituri organizat de Federaţia Ecvestră Română. „Concursul a fost luna trecută şi a ţinut patru zile, au fost peste 12 probe. Am participat şi eu şi Carla, am obţinut mai multe premii, chiar şi locul I, II şi III. Carla a obţinut şi o bursă, prima din cariera ei, graţie rezultatelor, din partea societăţii Plastimo din Făgăraş. Alte premii am mai obţinut şi la competiţiile de la Sibiu şi din alte părţi din ţară”, spune Cristian.

Cristian şi Carla vor fi primii făgărăşeni care vor merge la un turneu mondial de echitaţie. „Prin premiile pe care le-am obţinut deja, prin competiţiile la care vom merge anul acesta, dar şi după pregătirile specifice şi susţinute, vrem să ne calificăm la Campionatul Mondial de sărituri care se va ţine în Lanaken, în Belgia. Întrecerile vor avea loc anul viitor, în luna septembrie. Singura problemă pe care o avem este participarea Carlei. Ea va avea şi admitere la facultate, va fi, credem, cam în acelaşi timp”, a mai spus Cristian.

Carla avea şi posibilitatea de a merge la balcaniadă, după ce s-a calificat de pe un loc III la unul din campionatele naţionale la care a participat. Ghinionul ei s-a numit atunci o accidentare a calului şi, astfel, să nu aibă şansa unei competiţii de o anvergură mai mare.

Cristian Culda a obţinut şi el premii: în 2011 a primit premiul cel mare la amatori, locul I la Prejmer pe 8 martie şi multe alte rezultate remarcabile. Acestea l-au calificat la Campionatul Mondial din Belgia.

 Calul, o pasiune nobilă

Calul a fost un simbol al războaielor şi un animal extrem de preţios în toate timpurile. Nici astăzi lucrurile nu stau mai prejos. „Cei doi cai pe care îi pregătesc împreună cu Carla pentru campionatul mondial din Belgia se numesc Carol şi Cash. Cu ei am fost la competiţii, concurez şi eu şi fata mea cu fiecare dintre ei. Valoarea momentană a unuia dintre ei este de 12.000 de euro, dar prin septembrie ajunge şi la 25.000 de euro”, a explicat Cristian.

Întrebat despre timpul petrecut cu îngrijirea cailor, Cristian a început să zâmbească retoric. „Dimineaţa le facem curăţenie, le curăţăm copitele şi potcoavele, îi ţesălăm, îi scoatem la antrenamente, facem anduranţă şi sărituri peste obstacole. Zilnic antrenamentul înseamnă o oră, o oră şi jumătate. Apoi îi hrănim, îi lăsăm şi liberi… Avem şi cai care stau la noi în pensiune. Am chiar am acum un pensionar de 24 de ani, a fost folosit mult timp pentru agrement, dar stăpânii ţin foarte mult la el şi plătesc pentru pensiunea lui”, ne-a mai povestit bărbatul.

Tot el ne-a mai spus că a avut diverse solicitări de a învăţa pe copii să călărească. Dar cum micuţii aveau puţin peste 8 ani, i-a cam refuzat: „nici Patrik al meu, care are 7 ani, nu călăreşte de foarte mult timp. Carla s-a suit pe cal, e drept, cam de la vârsta de 6 spre 7 ani, dar ea a deprins repede călăria. La ea e ceva nativ, se vede şi după plăcerea cu care practică acest sport. Problema e că îmi trebuie multă răbdare cu micuţii, dar eu nu pot da numai lecţii de călărie, am nevoie de timp şi pentru curăţenia şi aşternutul cailor, de hrana şi antrenamentul lor şi al meu”, spune făgărăşeanul.

 Inteligenţa cailor

La această concluzie am ajuns de foarte mult timp, nu doar de la caii familiei Culda.

Dar ei mi-au confirmat-o de la prima vizită. În grajd, făgărăşeanul a montat o instalaţie prin care caii o acţionează automat atunci când le este sete. Unul dintre cai şi-a băgat botul într-o găletuţă, a apăsat un dispozitiv de metal, cam ca cel de la robinetul din bucătărie, şi apa a început să curgă. După ce a terminat şi şi-a tras capul, apa s-a oprit automat. Cash a fost cea care a reuşit să mă impresioneze cu lejeritatea ei de a se adăpa cu apă într-un mod atât de interesant.

Un alt cal, pe numele lui Giok, un pur sânge arab, este ca un balerin în curtea făgărăşeanului. Picioare subţiri, un corp atletic, blând şi culoarea cafenie, nu îţi spun nimic despre faptul că ştie muzică. „Este un cal foarte inteligent prin natura lui. Am fost cu Giok la concursul de la Prejmer. Când se făceau premierile şi se auzea melodia celor de la Queen, „we are the champions”, îşi înălţa capul şi coada, de parcă toată lumea îl aplauda şi îl premia doar pe el. Ţi-era mai mare dragul să-l pozezi şi să te uiţi la el”, ne-a spus, mândru de calul său, Cristian.

 Agrement cu peştii

Nu doar echitaţia este pasiunea lui Cristian Culda. La moşia lui deţine şi un lac cu şalău, sturioni şi crapi româneşti, chinezeşti şi ornamentali. Spune că oricine vine la el poate să pescuiască contra cost, iar dacă vrea să ia acasă din peştele prins trebuie să plătească şi pentru fiecare kilogram.

Întrebat dacă nu-i este teamă că ar putea fi prădat de hoţi, făgărăşeanul ne-a arătat şi arma de vânătoare şi câteva trofee. „Nu am avut probleme cu hoţii până acum şi nici nu-i aştept. Oricum, caii mă cunosc foarte bine, ar fi imposibil pentru cineva să se apropie de ei”, a mai spus Cristian.

(Alexandru Socaciu)