Făgărașul, în caz de cutremur

Făgăraşul are puţine clădiri expertizate tehnic pentru a afla cu exactitate care dintre acestea prezintă risc la cutremure. Potrivit autorităţilor, riscul de prăbuşire creşte proporţional cu vechimea clădirilor dar şi din pricina lipsei lucrărilor de consolidare.

La polul opus, clădirile construite recent, pe baza legislaţiei din ultimii ani, sunt considerate clădiri sigure.

Ce se întâmplă în cazul unui seism?

Primăria Municipiului Făgăraş are doi responsabili care se ocupă cu gestionarea situaţiilor de urgenţă (cutremure, inundaţii, incendii, accidente chimice). Ca în orice localitate, primarul este şeful protecţiei civile. El acţionează, în caz de forţă majoră, în baza unui plan detaliat de specialişti. Primarul Sorin Mănduc a declarat că Serviciul de Voluntari pentru Situaţii de Urgenţă (SVSU) pe care îl coordonează are în componenţă 23 de voluntari care sunt chemaţi să intervină în orice situaţie de risc, pentru protecţia cetăţenilor.

În cazul unui cutremur, din dispoziţia primarului, este convocat Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă (CLSU), în regim de urgenţă. În paralel, în teren, sunt trimişi voluntarii din SVSU pentru identificarea problemelor apărute, pentru sprijinirea cetăţenilor afectaţi, pentru alertarea şi coordonarea tuturor forţelor care intervin să salveze posibilele victime.

În cazul prăbuşirii sau afectării unor clădiri, CLSU decide evacuarea cetăţenilor. Punctele în care sunt evacuaţi oamenii sunt sălile de sport de la Colegiul Radu Negru şi Colegiul Doamna Stanca. În planul de protecţie civilă se menţionează că, în cazul unui dezastru de proporţii, peste 1.000 de oameni vor fi adăpostiţi în corturi, pe Stadionul Municipal.

În situaţii mai puţin grave, căminele şi cantinele de la Colegiul Radu Negru şi de la Colegiul Aurel Vijoli asigură cazarea şi masa sinistraţilor.

Potrivit edilului Sorin Mănduc, sumele necesare gestionării situaţiilor de urgenţă sunt prevăzute anual în bugetul local. Primăria are încheiate contracte cu firme specializate în lucrări de construcţii şi intervenţii specifice, cu deţinători de utilaje de construcţii dar şi cu firme care sunt obligate să asigure aprovizionarea cu alimente şi apă a sinistraţilor. Contractele se înnoiesc o dată la patru ani, dar intră în vigoare doar în situaţii de forţă majoră.

În componenţa CLSU intră: Ambulanţa, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Poliţia Municipală şi cea Locală, Jandarmii, reprezentanţii serviciilor de utilităţi publice (Electrica, Distrigaz, Apă Canal Sibiu, Salco-Serv, Ecoterm, Telekom), firme de construcţii. Un rol important poate fi preluat de Centrul pentru Infanterie şi Vânători de Munte Constantin Brâncoveanu.

Va fi cutremur mare?

Organizaţia „World Earthquakes”, care publică predicţii realizate pe baze statistice privind seismele, a anunţat că se aşteaptă ca în România să aibă loc, între anii 2013 – 2017, un cutremur cu magnitudinea de peste 6,5 grade, posibil în 2015. Specialiştii din cadrul „World Earthquakes” afirmă că prezicerea cu exactitate a momentului, localizării şi magnitudinii unui cutremur este imposibilă cu tehnologia actuală şi explică faptul că predicţiile lor sunt realizate pe baze statistice.

Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, a declarat că nu poate spune cu exactitate dacă în 2015 România va fi zguduită de un cutremur mare. „E foarte greu de spus despre cutremurele mari. E aproape imposibil să spunem ce se va întâmpla”, a precizat el. Radulian a avertizat însă că anul acesta vom avea cutremure de peste 4 grade în fiecare lună.