Gunoaiele Făgăraşului ajung pământ de flori

Deşeurile produse de populaţia Ţării Făgăraşului vor fi transformate în îngrăşământ chimic sau pământ de flori. Pe raza municipiului nostru va fi realizată a doua staţie de sortare şi de tratare mecano-biologică a gunoaielor, prima fiind la Săcele. Nu se va face peste noapte, ci numai după ce proiectul va fi depus spre finanţare europeană, până cel târziu la 1 decembrie, şi numai după ce va fi aprobat în acest sens. Proiectul este unul de amploare, prevede gestionarea deşeurilor pe întreg judeţul şi este gestionat de Consiliul Judeţean Braşov.

Pe drumul înspre Hurez

Staţia de sortare şi de tratare mecano-biologică va fi amplasată pe Şoseaua

Hurezului vizavi de Fabrica de Pulberi, pe o suprafaţă de 2,5 hectare, aflată în domeniul privat al municipalităţii. Accesul până la ea se va face pe un drum lat de 7 metri şi lung de 125 de metri, cu o suprafaţă totală de 1.241 mp.

„Iniţial, am gândit amplasamentul ei în parcul industrial într-un perimetru de 3 hectare, dar această variantă nu a fost aprobată de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Braşov (ISU), aşa că ne-am reorientat şi am găsit teren disponibil înspre Hurez. Va fi al doilea punct de sortare a gunoaielor din judeţ şi vor fi aduse deşeurile din toată zona noastră. Din 2004 am fi trebuit să avem această staţie. Costurile de întreţinere şi de exploatare vor fi calculate de proiectant şi vor fi împărţite între toate unităţile administrativ-teritoriale ale căror gunoaie vor fi transportate aici”, a explicat viceprimarul Cătălin Cârje.

Transformă deşeurile în pământ de flori

Staţia de sortare nu înseamnă acelaşi lucru cu o rampă de depozitare. Aici vor fi doar prelucrate gunoaiele şi cu cât este mai aproape de Făgăraş, cu atât costurile de transport ale municipiului vor fi mai scăzute.

„În primul rând are loc sortarea gunoaielor, iar materialele care pot fi selectate, gen plastic, sticlă vor fi trimise la reciclat. Partea umedă a deşeurilor va fi tratată mecano-biologic, adică are loc deshidratarea acestora şi transformarea lor în pământ de flori sau îngrăşământ, care ulterior va fi vândut. E treaba operatorului să găsească piaţă de desfacere. Restul deşeurilor, estimate undeva la un procent cuprins între 10% şi 15%, vor fi transportate la un depozit. Interesul nostru este să rămână o cantitate cât mai mică de transportat, pentru că plătim 17 euro pe tona de gunoi preluată de un depozit”, a precizat primarul Sorin Mănduc.

Salco Serv va admninistra staţia

Activitatea de sortare şi tratare a deşeurilor din viitoarea staţie va fi acordată operatorului de pe raza Făgăraşului, respectiv Salco Serv. Nu este o investiţie privată, ci una cu fonduri europene, aşa că operatorul nu va fi altul decât actualul serviciu de salubritate, condus astăzi de directorul Victor Marian.

Când va exista staţia, activitatea operatorului s-ar extinde considerabil. Nu numai că ia în primire investiţia de pe Şoseaua Hurezului, dar se poate implica şi în activitatea de transport a gunoaielor din comunele care nu au maşini sau au prea puţine. „Salco Serv poate face şi transport acolo unde nu sunt suficiente maşinile de pe comune. Administraţiile care au maşini de transport vor avea o cotă de participare mai mică la capitalul social al operatorului, celelalte vor contribui mai mult. Bineînţeles, că la cota de participare se ia în calcul numărul de sate şi cel al locuitorilor din fiecare comună în parte. Pot să calific această staţie drept un rău necesar. Ea presupune costuri suplimentare, cum ar fi cele pentru energie sau pentru mai mulţi salariaţi. Tocmai de aceea aceste costuri se vor împărţi”, a explicat şeful Salco Serv.

La ora acesta numai Făgăraşul produce 15.000 de tone de gunoi în fiecare lună. Salco Serv se descurcă acum cu cei 64 de angajaţi pe care îi are, la care se adaugă, temporar, deţinuţi de la Codlea şi zilieri care contribuie la munca de salubritate şi la zone verzi. Numărul lor va creşte considerabil odată cu realizarea staţiei de sortare şi tratare mecano-biologică, precum şi numărul tonelor de deşeuri care se vor aduce aici lunar.

(Cristina Cornilă)