Icoană din mozaic la Chilia Părintelui Arsenie Boca
La intrarea în chilia Părintelui Arsenie Boca, de la Sâmbăta de Sus, câțiva studenţi din Bucureşti au realizat, pe stâncă, o icoană din mozaic, de dimensiuni mari. Chilia, binecunoscută credincioșilor, este situată pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş, într-o stâncă, în apropiere de Cabana Valea Sâmbetei.
Potrivit cabanierului Nae Zdrăilă, icoana a fost realizată de un grup de şase studenţi din Bucureşti care a urcat pe munte în toamna anului trecut.
„Nu pot să vă spun exact cine erau cei care au lucrat la icoana respectivă. Ştiu doar că şase studenţi din Bucureşti, cred că erau de la Arte Plastice; s-au cazat la noi cam două săptămâni în luna noiembrie şi au lucrat continuu. Nu mai reţin numele lor, ştiu doar că erau şase”, a spus cabanierul.
Tot el a fost şi cel care ne-a sugerat să întrebăm în satul Drăguş sau la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus pentru a afla mai multe amănunte. Din păcate, aici nimeni nu ştia de vreo icoană făcută în creierii munţilor, cu atât mai puţin pe stâncă şi din mozaic.
„Mi-au spus oamenii că acolo a fost realizată o icoană pe o stâncă. Personal nu am văzut-o, dar îi cred. În schimb, până acum nu a venit niciodată vreo persoană să ceară binecuvântare sau vreun sfat. De aceea, nici nu ştiu cine ar fi putut lucra acolo. Era normal să vină să ne spună despre intenţia lor, dar până acum nimeni nu a venit să ne solicite aşa ceva”, a explicat părintele Ilarion Urs, stareţ al mănăstirii ctitorite de Constantin Brâncoveanu.
Chiar dacă nu ştim cine au fost cei care au lucrat la realizarea icoanei, putem să spunem ce este acolo: o icoană de dimensiuni considerabile, realizată din mozaic, pe stânca de la intrarea în chilia Părintelui Arsenie Boca.
Cine şi când a săpat chilia
Chilia a fost săpată tot în stâncă, în urmă cu 71 de ani, de Părintele Arsenie Boca. Săpăturile în piatră au început pe 25 iunie 1943. Părintele Arsenie a fost ajutat de opt muncitori, pe care i-a ales dintre bărbații care veneau la Mănăstirea Sâmbăta să ceară un sfat sau o vorbă bună.
Numele celor care au făcut parte din această echipă sunt: Vasile Bica, Miron Moga, Nicolae Streza, Andrei Streza, Constantin Fătu, Gheorghe Iaru – din Ludișor, din Cincșor – Aurel Șampu iar din Luța – Vasile Stan.
În vara anului trecut, o plăcuţă din marmură albă încă îi mai amintea pe fiecare dintre ei. Locul acesteia a fost luat de o icoană din mozaic cu chipul părintelui Arsenie. Plăcuţa cu numele muncitorilor a fost stră- mutată în alt loc.
Icoana cea mare este o reprezentare autentică a Sfintei Tre-imi, mai exact momentul în care Avraam şi Sara primesc trei îngeri tineri la Stejarul din Mam-vri. Din punctul acesta de vedere, putem să ne dăm seama că cei care au realizat icoana ştiu destul de multe în ceea ce priveşte reprezentările iconografice ortodoxe. 
Chiar dacă icoanele din mozaic sunt realizate de oameni care au o admiraţie deosebită pentru părintele Arsenie şi fac lucruri autentice şi destul de costisitoare, totuşi, fenomenul acesta poate dăuna mult acelui loc creat simplu, în sălbăticie.
De exemplu, prin lucrările realizate în ultimii ani la Fântâniţa Părintelui Arsenie, între Sâmbăta și Drăguș, simplitatea şi naturaleţea locului s-au diminuat deoarece diverse persoane au încercat să-şi pună amprenta acolo.
(Alexandru Socaciu)