Ioan Poparad, artist în metaloplastie

De peste o jumătate de secol, un bărbat din Dejani îşi uimeşte vecinii, prietenii şi oamenii care îl cunosc întâmplător cu măiestria sa în arta metaloplastiei. Ioan Poparad, în vârstă de 66 de ani, se pricepe de minune să transpună portrete şi peisaje, prin reliefarea lor, pe tablă de cupru. Nu foloseşte deloc şabloane, ci lasă lucrul să curgă după propria-i imaginaţie. De fapt în asta constă şi talentul localnicului: vede o poză şi îi face o replică exactă pe foaia de tablă! Nu face lucrări în serie, toate sunt unicat, şi nu are în atelierul de lucru nici măcar un singur tipar după care să se ghideze.

Portretul lui Florin Piersic

Mai toţi cunoscuţii dejenarului au primit de-a lungul timpului câte o gravură cadou. Lucrările lui Ioan Poparad au ajuns astfel, prin genţile de voiaj, în toate colţurile lumii, dar cu precădere în America, Germania şi Italia.

,,I-am făcut cadou unui român stabilit în America o astfel de gravură. Concidenţa este că tabloul aparţine unui tiz de-al meu, pe care-l cheamă tot Poparad. Şi culmea, se trage tot din Dejani”, se amuză autorul la gândul că lucrarea lui se află în posesia unei rude îndepărtate de peste ocean.

O altă lucrare se află în baia actorului Florin Piersic. ,,Nu e glumă, cred că chiar a expus-o în baie! I-am dat-o acum doi ani când a venit la Casa de Cultură din Făgăraş să susţină un spectacol. Este portretul său în mărime 40X60 cm. M-a întrebat dacă eu l-am făcut şi apoi mi-a zis ,,Eşti mare meseriaş! O să-l pun în baie, pentru că acolo stau cel mai mult când sunt pe acasă!” Îl cred în stare să-l fi agăţat în baie”, râde Ioan Poparad.

Schimbarea la faţă a foiţei de cupru

Schimbarea la faţă a materialului de lucru începe… de pe dos! Bucata de tablă are o grosime de 0,2 mm şi este cumpărată de Ioan Poparad de la diverse firme de profil din ţară.

,,Mă uit la o poză. Deja îmi imaginez cum va arăta gravura când va fi gata. Cu un pix încep să desenez pe tablă imaginea din poză. Apoi cu dăltiţe şi ciocănaşe bat tabla până ia forma desenului şi îl scoate în relief. Mare parte din lucrare se face pe dosul tablei, în oglindă. La final, după ce nu mai trebuie lucrat nimic la tablă, o încălzesc cu o lampă de gaz până se înnegreşte. În ultima fază a procesului de patinare o curăţ cu nisip şi alte soluţii ca să capete luciu pe unele suprafeţe. Desenul este pus mai bine în evidenţă când pe alocuri are contururi negre”, îşi dezvăluie pensionarul, în mare, tehnica de lucru.

Meserie furată din familie

Nu e gata peste noapte, dar nici nu zăboveşte cu săptămânile să o aducă în starea în care poate fi pusă pe perete! După mii de gravuri făcute, Ioan Poparad reuşeşte să termine o lucrare de dimensiuni medii într-un interval de trei zile.

Primele deprinderi în metaloplastie le-a furat de la bunicul său, încă de la vârsta de 14 ani. Victor Solomon – aşa se numea bunicul – a fost plecat secolul trecut prin America şi a lucrat în metalurgie şi metaloplastie. Îndemânarea lui a rămas nepotului ca o moştenire de familie. Acum bărbatul din Dejani se gândeşte că trebuie să-şi înveţe vreo nepoată pentru ca tradiţia familiei să nu se oprească odată cu el. Are trei fii, doi în Italia şi unul consilier local în Făgăraş, dar se pare că urmaşii direcţi nu-i calcă pe urme: ,,Am o nepoţică de doi ani; dacă oi mai trăi până când va creşte, vreau s-o învăţ pe ea să facă gravuri pe foiţă de cupru”.

De ceva talent într-ale desenului se bucură şi soţia lui Ioan Poparad, singura care îl mai ajută în făurirea micuţelor opere de artă.

Ce au în comun Ştefan cel Mare şi Maica Domnului?

Nu este niciun desen pe care dejenarul să nu-l poată transpune într-o gravură în tablă. Face de toate: de la portrete, la peisaje şi motive florale. Printre lucrările lui regăsim feţele bine cunoscute ale lui Burebista, Decebal, Ştefan cel Mare, Dracula, Maica Domnului, actori şi câte şi mai câte… Nu lipsesc dintre rame peisajele, animalele, tot felul de motive florale şi religioase. Cine vrea să-şi atârne în casă un portret cu propria-i persoană nu trebuie decât să-i ducă pensionarului o poză! Ioan Poparad a reuşit să facă chiar şi o variantă de stemă pentru Făgăraş.

Visul lui este să organizeze o expoziţie personală pentru ca şi necunoscuţii să-i cunoască şi să-i aprecieze munca. Din păcate, nu apucă să adune niciodată zeci de lucrări – cam câte ar fi necesare unei expoziţii – pentru că le face cadou de cum le termină!

Rezistă o viaţă de om

Deşi foiţa de cupru are numai 0,2 mm grosime, gravura făcută de Ioan Poparad rezistă în timp cât o viaţă de om. Cuprul nu oxidează, nu se rugineşte şi desenul rămâne în relief mult şi bine.

,,Am făcut lucrări şi pe foaie de aluminiu, dar nu se compară cu cuprul. Nu ies la fel de bine! Metaloplastia, prin natura ei, se poate realiza şi pe suprafeţe mai groase, doar că se lucrează extraordinar de greu şi nu poţi scoate în evidenţă toate detaliile. În general se foloseşte foaie subţire de cupru cu duritate destul de mică, dar rezistentă la rupere”, explică acesta. El mai adaugă că până acum nu a mai cunoscut pe nimeni care să sculpteze pe tablă fără şablon, dar nu neagă că ar mai exista astfel de oameni pe undeva prin ţară.

În domeniul metaloplastiei sunt apreciaţi ca autori de lucrări de artă doar cei care nu se folosesc de şabloane la realizarea gravurilor. Cei care le execută fără să-şi fi folosit imaginaţia nu sunt consideraţi artişti, ci confecţioneri în metaloplastie, o meserie ca oricare alta prevăzută în Clasificarea Ocupaţiilor din România. În lumina celor arătate mai sus putem spune că Ioan Poparad din Dejani, comuna Recea, este un artist făgărăşean în metaloplastie.

(Cristina Cornilă)