Lucrări de 3,9 milioane euro în Şercaia

Cristina Cornilă: Domnule primar, aveţi în derulare probabil cel mai mare proiect din zona noastră. Cum se face că Primăria Şercaia are de cheltuit 3,9 milioane euro?

Cristinel Paltin: Fără lipsă de modestie, şi nu probabil, ci cu siguranţă este cel mai mare proiect! Din 32 de localităţi braşovene ce au depus proiecte, doar 5 comune, printre care şi Şercaia, au reuşit să obţină finanţare pe Măsura 322. Dacă în celelalte comune investiţiile se situează în jurul valorii de 2,5 milioane de euro (cât a dat UE) iar lucrările vizează doar modernizare de drumuri sau reabilitare reţele electrice, înfiinţare muzee, achiziţionare de costume populare ori reabilitarea căminelor culturale şi after-school, la Şercaia am dorit să vin în întâmpinarea dorinţei cetăţenilor de a avea apă şi canalizare. Astfel, pe lângă modernizarea de drumuri, se va realiza şi reţeaua de alimentare cu apă şi de canalizare, se va construi un after-school şi se va ecologiza o suprafaţă din Poiana Narciselor.

C.C.: Vă rog să explicaţi concret pe localităţi; de exemplu, ce lucrări sunt făcute din aceşti bani în Şercaia?

C.P.: Vor fi modernizate 4 străzi: vechea stradă Principală (748 m), str. Iazului (1.076 m), str. Inului (543 m) şi str. Prelungirea Inului (373 m).

Pe lângă modernizare, se vor realiza şi şanţuri pentru apele pluviale şi trotuare. Tot în Şercaia se execută lucrări la reţeaua de alimentare cu apă şi la cea de canalizare. Reţeaua de alimentare cu apă va avea o lungime de 7.732 m şi cuprinde instalaţiile şi construcţiile de captare, tratare, aducţiune, înmagazinare şi distribuţie a apei. Reţeaua de canalizare va avea o lungime de 6.836 m cuprinzând şi staţia de epurare. Tot la Şercaia se va realiza şi centrul after-school.

C.C.: La Hălmeag?

C.P.: La Hălmeag, proiectul vizează modernizarea a două străzi pe o lungime totală de 1.080 m, incluzând şanţuri şi căi de acces la proprietăţi.

C.C.: Iar la Vad?

C.P.: În Vad este modernizăm strada Prundului, cu o lungime de 785 m. Şi aici au fost realizate şanţuri şi căi de acces la proprietăţi. În cadrul proiectului e inclusă şi o componentă pentru Dumbrava Narciselor, adică ecologizarea unei suprafeţe de 7 ha, din cele aproape 320 ha cât are rezervaţia.

C.C.: Comunitatea Europeană nu dă 100% din banii solicitaţi, aşa că primăria trebuie să pună la bătaie o aşa numită cofinanţare (care e direct proporţională cu valoarea unui proiect). De unde scoateţi o cofinanţare la un proiect cu ditamai valoarea?

C.P.: O întrebare previzibilă! Nu e persoană, care să nu îmi pună această întrebare. Într-adevăr, cofinanţarea reprezintă o sumă exorbitant de mare pentru orice comună de nivelul nostru. La momentul depunerii proiectul aveam de ales: să ne limităm la maxim 2,5 milioane de euro daţi de UE (valoare care din start ne reducea şi investiţiile) sau să venim şi cu o parte substanţială de cofinanţare care să ne permită să realizăm mai mult pentru comunitate. Am ales a doua variantă şi astfel, la banii daţi de UE, se adaugă şi partea de cofinanţare în valoare de 1,5 milioane euro. De unde vom scoate aceşti bani? De oriunde va fi nevoie, doar pentru a putea duce la bun sfârşit proiectul. Eventual, vom face o solicitare la bugetul de stat!

La depunerea proiectului mi-am asumat această răspundere şi voi avea grijă să am întreaga sumă disponibilă când va fi necesar.

C.C.: Când vor ajunge la final lucrările de pe toate componentele proiectului? Practic, când puneţi punct la tot?

C.P.: Preconizăm că lucrările efective, care ţin de acest proiect, vor fi finalizate până în toamnă. Însă apoi urmează o perioadă în care trebuie făcute tot felul de probe şi teste, trebuie instruit şi pregătit personalul de exploatare, trebuie obţinute tot felul de avize şi autorizaţii de funcţionare pentru partea de alimentare cu apă şi de canalizare, staţie de epurare, staţii de tratare.