Mama Mariei Tănase era din Cârţa
• În 25 septembrie se împlineşte un secol de la naşterea artistei.
Miercuri, 25 septembrie, se împlinesc 100 de ani de la naşterea Mariei Tănase. Interpreta de muzică populară s-a născut în 1913 la Bucureşti, acolo unde s-a mutat cu câţiva ani în urmă mama sa, originară din Cârţa. Pe jumătate făgărăşeancă, Maria Tănase urcă pentru prima dată pe scenă la vârsta de 21 de ani, când se angajează la Teatrul „Cărăbuş”.
Îşi dedică muzicii 29 de ani din viaţă, până când în primăvara anului 1963, fiind într-un turneu la Hunedoara, află că este bolnavă de cancer la plămâni. Întrerupe turneul, şi se întoarce acasă, unde se stinge din viaţă la Spitalul Fundeni. La înmormântarea artistei au venit aproape un milion de oameni, iar în România a fost declarată zi de doliu naţional.
Maria Tănase a fost şi agentă a Serviciului Special de Informaţii condus de Eugen Cristescu. A fost căsătorită cu un jurist, a avut o relaţie cu premierul Armand Călinescu, ucis de un comando legionar, dar marea ei dragoste a fost celebrul sculptor Constantin Brâncuşi.
Anul acesta, în vară, comunitatea din Cârţa a comemorat-o pe Maria Tănase, pentru că în 22 iunie s-au împlinit 50 de ani de la dispariţia ei.
(Cristina Cornilă)
UPDATE
Mariei Tănase, un pios omagiu
Astăzi, 25 septembie, se împlinesc 100 de ani de la naşterea celebrei cântăreţe de muzică populară, Maria Tănase. Cu origini şi sentimente profunde pentru zona mirifică a Ţării Făgăraşului, se cuvine să redăm câteva crâmpeie din activitatea celei supra-numite „Privighetoarea” sau „Ambasadoarea cântecului nostru popular”.
Astăzi, Google o celebrează pe Maria Tănase
Motorul de căutare Google şi-a modificat astăzi logo-ul pentru a o sărbători pe Maria Tănase. Noul logo al Google o prezintă pe Maria Tănase în timp ce cântă. Totodată, în noul logo, prima literă din cuvântul „Google” este înlocuit cu chipul cântăreţei române desenat, în timp ce prima literă „o” este înlocuită cu un microfon la care artista interpretează un cântec.
Google îşi schimbă logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.
Debutul Mariei Tănase
Maria Tănase a debutat la postul Radio București, la 20 februarie 1938, unde a fost acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, și a susținut, în direct, un program de cântece românești la emisiunea „Ora satului“: „M-am jurat de mii de ori“, „Șapte săptămâni din post“, „Ce-i mai dulce ca alvița“, „Cine iubește și lasă“, „Geaba mă mai duc acasă“, „Mărie și Mărioară“, „Țigăneasca“, „Când o fi la moartea mea“.
Frânturi din testamentul Mariei Tănase
A murit la 22 iunie 1963, iar în testament scria aşa:
„Cu limbă de moarte îi rog să nu aducă la cunoştinţă moartea mea, cu excepţia oficialităţilor şi în orice caz înmormantarea mea să fie anunţată cu o zi mai tarziu celor care m-au cunoscut. Nu vreau mascaradă şi panoramă. După dispariţia mea aş dori ca pe un drum secetos să se scobească adânc o fântână pentru cei însetaţi, iar după moarte să-mi care cineva apa cu cofa la cimitir timp de şase săptămâni. Tot ce am, hărtii, scrisori, culegeri, ce sunt în sacul de pânză albă să-mi fie puse în sicriu – aşa aş dori dacă aş putea – să nu jignesc pe nimeni din familie sau din conducerea ţării“. (fragment din testamentul Mariei Tănase)
Prezentatoatea de muzicii populare de la TVR, Iuliana Tudor, scria de dimineaţă pe o reţea de socializare următoarele:
„În urmă cu 100 de ani, pe 25 septembrie, se năștea Maria Tănase, cea care avea să devină vocea României! În testamentul său a scris printre altele că ar dori să fie săpată o fântână la o răscruce de drumuri, într-un loc secetos, umblat de lume, în Dobrogea sau Făgăraş. În 2005, într-o dimineaţă, m-am trezit cu gândul că trebuie să-i împlinesc dorinţa. M-am dus la Mangalia, am intrat în biroul primarului de atunci, Zamfir Iorgus, şi l-am rugat să mă ajute să împlinim dorinţa Mariei Tănase. Am propus ca locul să fie undeva la drumul care duce spre mare pe unde trec români de peste tot. Într-o lună, la ieşirea din Saturn, chiar de Sf. Maria, am inaugurat alături de primărie Fântâna Mariei Tănase! Probabil, cineva, de undeva a trimis la mine acest gând într-o dimineaţă de vară pentru a fi împlinit! Am făcut-o şi este una dintre marile mele bucurii! Mulţumesc, Maria Tănase!” .
Maria Tănase şi Constantin Brâncuşi
Maria Tănase şi Constantin Brâncuşi au format un cuplu în 1938. Cei doi s-au îndrăgostit la o expoziţie la Paris, relaţia însă a fost de scurtă durată. În volumul „Brâncuşi – Amintiri şi exegeze”, semnat de Petre Pandrea, este povestită pe larg aventura trăită de cei doi, autorul publicând chiar şi câteva amănunte. „S-au văzut prima dată la Paris. Era fatal ca să se întâlnească la o expoziţie din 1938, pe care o serveau sub diriguirea lui Dimitrie Gusti, să se împrietenească fulgerător, să se iubească, să se despartă cu invective din partea neichii Costache (n.r. – cum era alintat sculptorul de apropiaţi)”, spune Pandrea.
Maria Tănase sub egida BNR
Banca Naţională a României (BNR) lansează în circuitul numismatic, miercuri, o monedă din argint, una din tombac cuprat şi un set de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat) dedicate împlinirii a 100 de ani de la naşterea cântăreţei Mariei Tănase (25 septembrie 1913 – 22 iunie 1963).
Moneda din tombac cuprat are următoarele caracteristici tehnice: valoare nominală – 1 leu, formă rotundă, diametru – 37 mm, greutate – 23,5 grame, calitate proof, cant zimţat. Aversul monedei din tombac cuprat redă imaginea unui gramofon, simbol al primelor înregistrări discografice ale Mariei Tănase, inscripţia în arc de cerc “ROMANIA”, valoarea nominală “1 LEU”, stema României şi anul de emisiune “2013”, amplasat de o parte şi de alta a stemei.
Moneda din aur are următoarele caracteristici tehnice: valoare nominală – 100 de lei, titlu – 900‰, formă rotundă, diametru – 21 mm, greutate – 6,452 grame, calitate proof, cant zimţat. Aversul monedei din aur redă imaginea unui gramofon, simbol al primelor înregistrări discografice ale Mariei Tănase, inscripţia în arc de cerc “ROMANIA”, valoarea nominală “100 LEI”, stema României şi anul de emisiune “2013”, amplasat de o parte şi de alta a stemei.
Reversul, comun tuturor monedelor – din aur, argint, tombac cuprat -, prezintă portretul Mariei Tănase şi, în arc de cerc, inscripţia “MARIA TANASE” şi anii între care a trăit “1913-1963”.
Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent. Monedele din argint, din tombac cuprat şi seturile vor fi însoţite de broşuri de prezentare a acestei emisiuni numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.
Tirajul pentru această emisiune este de 500 de bucăţi monede din argint, 250 de bucăţi monede din tombac cuprat şi 100 de seturi monede (din aur, argint şi tombac cuprat). Preţurile de vânzare sunt: 300 de lei/bucata, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare; 80 de lei/bucata, exclusiv TVA, pentru moneda din tombac cuprat, inclusiv broşura de prezentare; 1.810 lei/bucata, exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat), inclusiv broşura de prezentare.
Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat dedicate împlinirii a 100 de ani de la naşterea Mariei Tănase au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din argint, din tombac cuprat şi a setului de monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
(Alexandru Socaciu)