Naşterea Maicii Domnului – hram în trei biserici din Ţara Făgăraşului

Creştinii ortodocşi precum şi cei catolici prăznuiesc Naşterea Fecioarei Maria pe 8 septembrie. Cunoscută ca „Sfânta Maria Mică”, sărbătoarea marchează, în popor, hotarul dintre vară și toamnă.

Este prima sărbătoare cu cruce roşie din noul an bisericesc, care a început pe 1 septembrie.

Potrivit scrierilor vechi, părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana erau înaintați în vârstă şi nu aveau copii. Dar au stăruit în rugăciune, iar Dumnezeu le-a dăruit un copil.

Numele „Maria“ provine din ebraică şi înseamnă „Domn“; se tâlcuiește „Doamna“ deoarece ea domnește şi stăpânește peste cele cerești şi pământeşti ca Maică a lui Hristos.

Se spune că Fecioara le apără pe gravide, astfel că de Sfânta Maria Mică sunt ascultate mai ales rugăciunile femeilor care vor să aibă copii și cele ale femeilor care sunt deja însărcinate.

Maicii Domnului îi sunt închinate 4 mari sărbători în calendarul religios:

8 septembrie – Nașterea Maicii Domnului

21 noiembrie – Intrarea în biserică

25 martie – Buna Vestire

15 august – Adormirea Maicii Domnului

Trei biserici din Ţara Făgăraşului au hram astăzi:

– biserica „Naşterea Maicii Domnului” din Voila

– mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului” de la Făget (Boholţ)

– schitul „Naşterea Maicii Domnului” din Şinca Veche

Cea mai mare sărbătoare a toamnei, Naşterea Maicii Domnului reprezintă şi hotarul astronomic dintre vară şi toamna. Conform credinței populare, este momentul în care se dă startul lucrurilor agricole de toamnă iar noul anotimp îşi intră în drepturi.

Este ziua în care se dă drumul culesului de vii, se bat nucii pentru a avea rod bogat şi anul viitor, se jupoaie coaja ulmilor şi se dă startul târgurilor şi iarmaroacelor de toamnă.

8 septembrie este ziua în care rândunelele îşi pregătesc călătoria spre ţările calde, iar gazele şi reptilele se retrag în pământ.