Petru și Pavel, primii apostoli creștini

Creştinii ortodocşi îi prăznuiesc în fiecare an, pe 29 iunie, pe primii apostoli ai creştinismului: Sfinții Apostoli Petru și Pavel.

Petru, cel mai vârstnic dintre ucenici, era un nerăbdător şi impulsiv, având atitudinii contradictorii cu Pavel şi ceilalţi apostoli, chiar cu Iisus.

Pavel, cu un trecut compromiţător, era un om al păcii şi al gândirii profunde.

Dacă majoritatea apostolilor erau oameni simpli, spre exemplu pescari, Saul (Pavel) era un intelectual. Limba lui maternă era greaca, dar mai cunoştea ebraica, aramaica. După efectuare studiilor în drept, el a ocupat o funcţie importantă de procuror, fiind foarte zelos în practicarea profesiei.

Sfinții Apostoli Petru si Pavel sunt prăznuiți în aceeași zi deoarece amandoi s-au săvârșit la Roma, din porunca împăratului Nero. Petru a fost răstignit cu capul în jos, iar lui Pavel i-a fost tăiat capul.

Potrivit tradiției, când a fost decapitat, capul său a sărit de trei ori pe pământ, iar la fiecare atingere a apărut un izvor, de aici și denumirea „Tre Fontane”.

Moaștele Sfinților Apostoli Petru si Pavel au fost puse împreună. Tradiția a consemnat ziua de 29 iunie ca dată a martirajului Sfinților Apostoli.

Sfinții Apostoli Petru şi Pavel sunt autori de epistole incluse de Biserică între textele canonice ale Noului Testament.

În Făgăraş, singura biserică ce poartă hramul „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” este biserica din cartierul Negoiu ( aflată în construcţie).

În Țara Făgărașului, la Şinca Veche, biserica „Sf. Ap. Petru şi Pavel” are hram tot pe 29 iunie.

Obiceiuri și superstiții de Sânpetru

Denumită popular Sânpetru de Vară, această sărbătoare aduce cu sine o serie de obiceiuri, tradiţii şi superstiţii.

Sfântul Petru este cel care are cheile de la poartă şi încăperile Raiului, fiind şi mâna dreaptă a lui Dumnezeu.

Se spune că Sfântul Petru guvernează peste ploaie şi căldură, posedă puterea de a arunca grindina peste pământ. Înainte de a o slobozi, el o fierbe trei zile la rând pentru a o mărunţi, astfel încât să nu afecteze prea tare ogoarele muritorilor. Când tunetele se aud înăbuşit ori se izvodeşte huruit mare în ceruri înainte de ploaie, se spune că Sfântul Petru a pus la fiert piatra pentru grindină.

În multe povestiri şi snoave populare, Sânpetru apare precum un om obişnuit: îmbracă straie ţărăneşti, lucrează pământul, creşte vite şi, desigur, pescuieşte.

Se zice că, atunci când Sfântul Petru plesneşte din bici, sar din acesta scântei, care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici.

O jumătate de  milion de români le poartă numele

Potrivit statisticilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, zeci de mii de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel; peste 130.000 poartă numele de Petru, alţi 77.000 Paul, iar 69.000 Petre.

Alte 36.000 de persoane se numesc Petrică, un număr de 32.000 – Pavel, 17.500 – Petrişor şi 4.500 – Petronel.

Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, aproape 47.000 poartă numele de Paula, peste 34.000 – Petronela, alte 23.500 – Petruţa şi 15.700 – Paulina. Alte 700 de femei poartă numele de Paulica, 314 numele de Petriţa şi 309 – Pavelina, 56 de persoane se numesc Pătra şi 9 Pauliana.