Poftiţi la judecată!

Noul Cod de Procedură Civilă explicat de judecătoarea Livia Debu

Judecătorii de la Judecătoria Făgăraş ca de altfel toţi magistraţii din ţară au nu una, ci două cărţi de căpătâi după care judecă procesele civile. S-a ajuns în această situaţie după ce la 15 februarie a.c. a intrat în vigoare Noul Cod de Procedură Civilă. Acesta este folosit însă numai la judecarea cauzelor introduse după această dată, în vreme ce vechiul Cod de Procedură Civilă al României continuă să fie răsfoit în sălile de judecată, deoarece litigiile începute sub imperiul lui se vor finaliza după vechile reglementări. Prin urmare judecătorii trebuie să schimbe codul în funcţie de fiecare cauză în parte şi să judece când după actul din 2013, când după actul din 1865 din vremea lui Cuza.

Pentru necunoscători – „clienţii” instanţelor de judecată – codurile nu sunt cu mult mai diferite decât ar fi pentru vorbitorii de limba română două manuale în germană, însă pentru judecători fiecare rând în parte are o semnificaţie strictă. Diferenţele între cele două acte normative sunt multe, dar pentru cititorii ziarului Bună Ziua Făgăraş judecătoarea Livia Debu le va explica pe cele mai importante dintre ele. Purtătorul de cuvânt al instanţei făgărăşene, Livia Debu, este judecător de 17 ani. Nu numai că pe vechiul cod îl ştie pe de rost după sutele de cauze în care a pronunţat sentinţe, dar l-a asimilat aproape total şi pe cel nou, intrat în vigoare cu trei săptămâni în urmă.

Judecătoriei i se ia din competenţă

Unele dintre cele mai importante modificări pe care le aduce NCPC se regăsesc în materia competenţei. Dacă până acum mai toate procesele civile îşi începeau cursul la judecătorii, acum cele mai multe vor începe la tribunal.

 „Ca regulă competenţa judecării cererilor în primă instanţă revine tribunalului, iar pentru judecătorie sunt prevăzute expres cererile care se judecă de către aceasta. Ele sunt în linii mari aceleaşi care se judecă şi în prezent, dar cu precizarea că pentru cererile evaluabile în bani valoarea trebuie să fie până la 200.000 lei inclusiv, pentru a fi atrasă competenţa judecătoriei,” precizează judecătoarea.

Cu alte cuvinte, un reclamant făgărăşean, care vrea să solicite pe calea instanţei un bun evaluat la o sumă mai mare sau să oblige un pârât la plata unei sume ce depăşeşte 200.000 lei, nu are ce să caute la Judecătoria Făgăraş, pentru că litigiul este de competenţa Tribunalului Braşov. În vechea reglementare pragul până la care judeca judecătoria era de 500.000 lei.

Citaţia vine pe… e-mail

Modificări mari există şi în ceea ce priveşte citarea părţilor şi comunicarea actelor de procedură, „care se comunică în plic închis la care se alătură dovada de înmânare. Se poate face citarea direct între avocaţi sau consilieri juridici atunci când părţile sunt reprezentate de aceştia. De asemenea, se poate face la cererea părţilor interesate şi pe cheltuiala lor citarea şi prin executorii judecătoreşti sau prin telefax ori poştă electronică, dacă sunt indicate date necesare în acest scop”, spune Livia Debu.

Judecătorul estimează durata procesului

Dacă până acum când era deschisă o acţiune civilă reclamantul era înştiinţat şi când se va judeca primul termen, acum însă, înainte de a fi fixat primul termen, instanţa va înştiinţa partea adversă, iar termenul va fi fixat numai după ce se depune întâmpinarea părţii adverse. „Înainte de fixarea primului termen de judecată, cererea parcurge o procedură prealabilă, în sensul că se comunică pârâtului care are termen de 25 de zile pentru a depune întâmpinare. Dacă se depune întâmpinare, ea se comunică şi reclamantului care la rândul lui poate depune răspuns la întâmpinare şi abia apoi în termen de 3 zile se fixează primul termen de judecată. La primul termen, tot ca un element de noutate, judecătorul va trebui să estimeze durata procesului.”

În general judecătorii ştiu cât durează un proces pe o anumită speţă şi în baza documentelor pot face o estimare care oricum poate fi ulterior rectificată. Aspectul pozitiv este că părţile sunt informate că de exemplu procesul durează cam trei luni si că nu poate fi tergiversat.

Procesele judecate numai pe fond şi apel

O altă modificare adusă de noul cod este şi faptul că majoritatea proceselor civile se vor judeca în două faze –  fond şi apel. Astfel dacă un proces este judecat pe fond la judecătorie, el se va termina în apel la tribunal, în general fără posibilitatea de recurs la Curtea de Apel. „În ce priveşte calea de atac, aceasta este apelul, iar termenul de apel este de 30 de zile, până acum fiind de 15 zile,” mai spune Debu. Recursul rămâne o cale extraordinară de atac, deschisă pentru probleme de drept, respectiv pentru a se asigura corecta interpretare a legii de către instanţe, în principal în cazul litigiilor al căror obiect depăşeste o anumită valoare – 1.000.000 lei.

Chiar şi fără avocat…

Cu minime cunoştinţe de drept, chiar şi în absenţa lor, orice făgărăşean poate deschide un proces fără să-şi angajeze apărător. Legiuitorul a introdus o procedură simplificată de lucru în cazul cererilor cu valoare redusă. Judecătoarea Debu spune că se aplică în cazul litigiilor în care valoarea bunurilor nu depăşeşte 10.000 lei, cu câteva excepţii: nu se aplică în materie fiscală, vamală, administrativă, în materie de moştenire, dreptul muncii etc.

Practic, s-a introdus un formular (care este o veritabilă cerere de chemare în judecată), care se găseşte la Registratura instanţei, fiind aprobat de Ministerul Justiţiei. Reclamantul completează acel formular cu rol de cerere de chemare în judecată, îl depune la instanţă, iar Judecătoria îl trimite prin poştă pârâtului împreună cu un formular de răspuns. Apoi, instanţa va fixa un termen pentru judecarea cauzei, cauză care se va desfăşura în totalitatea ei în aşa numita Cameră de Consiliu, fără prezenţa publicului. Reclamantul nu mai are nevoie de avocat să deschidă litigiul datorită acestei proceduri simplificate.

Aproape 5.000 de procese într-un an

Cei 9 judecători ai instanţei făgărăşene au avut anul trecut pe rol 4.808 procese, cele mai multe dintre ele (4.466) fiind civile. De la începutul anului şi până acum au fost introduse alte aproape 2.000 de cereri de chemare în judecată, iar dacă se va continua în acelaşi ritm pe tot anul, până la finele lui 2013 numărul cauzelor ar trebui să fie de trei ori mai mare decât în anul precedent.

Sunt 31 de oameni care lucrează în Judecătoria Făgăraş şi care iau prin mâini miile de dosare depuse: 9 judecători, 14 grefieri de şedinţă, 4 grefieri arhivari, 1 agent procedural, 2 aprozi şi un şofer. Cristina Cornilă