Postul Mare: înfrânare, milostenie, iertare și rugăciune
Postul Mare, care precede Învierea Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. În 2021, perioada de post este de luni, 15 martie, până sâmbătă, 1 mai, inclusiv.
Pentru că aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitorul înainte de începerea activităţii Sale, Postul Mare se mai numește și Păresimi sau Patruzecime.
Prima zi a Postului Mare este pusă imediat după Duminica izgonirii lui Adam din rai.
„Postul este mai degrabă doar un instrument care permite schimbarea atitudinii omului. Părinții Bisericii subliniază că de postit postesc și demonii. Deși aceștia nu mănâncă niciodată, atitudinea de negare și separare de Dumnezeu nu și-o schimbă. De aceea, postul de mâncare trebuie însoțit cu tăierea voii proprii, care este tot un exercițiu de înfrânare și examenul pe care Adam nu l-a trecut”. (basilica.ro)
Două zile din timpul acestui post sunt consemnate în calendar cu dezlegare la untdelemn, vin şi peşte: Buna Vestire (25 martie) și Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile (25 aprilie).
În această perioadă nu se organizează nunţi şi petreceri pentru zile onomastice deoarece nu cadrează cu atmosfera de smerenie, de sobrietate şi pocăinţă, specifică perioadelor de post.
„Postești? Arată-mi-o prin fapte. Cum? De vezi un sărac, ai milă de el; un dușman, împacă-te cu el; un prieten cu nume bun, nu-l invidia. Nu numai gura și stomacul să postească, ci și ochii și urechile și picioarele și mâinile noastre, rămânând curate de răpire și de lăcomie. Picioarele să nu alerge la spectacolele cele urate, ochii să nu privească cu poftă la frumuseți străine, gura să postească de înjurături și de vorbe nerușinate“. (Sf. Ioan Gură de Aur)
Așadar, postul nu este doar o schimbare de regim alimentar, ci o schimbare a întregii vieți sufletești și trupești a creștinului.
„Este o perioadă de antrenament și luptă duhovnicească. Nu ne luptăm unii cu ceilalți ci noi cu noi înșine. Cu partea urâtă din noi. Parte alcătuită din patimile noastre. Și, pentru că este lupta cea mai grea, ca orice etapă dificilă, o abordăm cu pregătire. Atunci când soldații pleacă în misiune (mai ales la război!), îi îmbrățișează pe toți cei dragi și cu siguranță, acolo în intimitatea acelor momente, își cer și iertare unii de la ceilalți. Să plece împăcați. Și noi, la începutul acestei lupte, să ne îmbrățișăm și să ne iertăm unii pe alții. Să iertăm și să cerem de la Dumnezeu iertare acolo unde nu putem, ca să putem izbândi. Pentru că, altfel, nu izbândim nici în lupta cu patimile noastre și vom veni la fel de zdrențuroși și urâți înaintea Domnului” (pr. Marius Corlean).
Sâmbetele din Postul Mare sunt dedicate pomenirii morților. Ultima pomenire a morților din Postul Mare se face în Joia Pătimirilor, când se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.
„Vă rog să vă concentrați pe icoane, nu pe ecrane de televiziune. Să vă concentrați pe cuvinte, nu pe vorbărie. Pe rugăciune, nu pe bârfă, nu pe ură, nu pe minciună, nu pe delațiune duhovnicească. Să vă concentrați pe ce ne-a dat Hristos mai de preț: așteptarea Învierii. Postim pentru că așteptăm să ne întâlnim cu Domnul Cel înviat”. (pr. Constantin Necula)