Profesorul care ştie totul despre numele oamenilor

Negru Vodă s-a ales cu acest nume pentru că a fost brunet, numele lui Mănduc vine de la un sfânt, viceprimarul şi-a luat numele de la o poreclă, iar cele mai cunoscute nume din zona Făgăraşului sunt Stoica, Boieru şi Popa. Sunt doar câteva dintre aspectele onomastice şi toponimice pe care le-am aflat de la Simpozionul Naţional de Toponimie şi Etnografie locală, desfăşurat vinerea trecută în crama Cetăţii.

Simpozionul a fost o premieră la Făgăraş, fiind organizat de Colegiile Doamna Stanca şi Radu Negru, cu ajutorul Primăriei şi a unor profesori universitari, precum şi cu participarea ISJ Braşov. Nu a fost apreciat la adevărata sa valoare, n-a adunat mulţi profesori şi elevi interesaţi de toponimie şi etnografie, dar a fost o sursă de informaţii unicat.

Cele mai frecvente nume în ultimele secole

Lect. univ. dr. Ionel Boamfă de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, făgărăşean la origini, a uimit asistenţa cu cunoştinţele sale onomastice. Acesta studiază distribuţia crono-spaţială a numelor în zona Făgăraşului din timpul când era student. A făcut o licenţă din asta, a scris un doctorat pe o temă similară, iar la Făgăraş a prezentat un studiu ce se vrea a fi continuarea acestor lucrări.

El însuşi şi-a găsit strămoşii după nume şi a aflat că familia sa se trage din satul Părău. Şi-a aflat predecesorii până în anul 1640.

Cât despre numele pe care le poartă oamenii din zona noastră, frecvenţa acestora a fost constatată tot prin calcule. ,,Am realizat un clasament cu cele mai frecvente nume din secolul al XVI-lea şi până astăzi. Numele de Stoica, Boieriu şi Popa, plus derivatele acestora, sunt cel mai des întâlnite în toate cele cinci secole în onomastica zonei. Alte nume cu frecvenţă ridicată sunt: Streza, Bărbat, Vlad, Lupu, Radu sau Vulcu”, a declarat dr. Ionel Boamfă.

Negru Vodă şi-a luat numele după o poreclă

Cadrul universitar mi-a astâmpărat o curiozitate şi totodată mi-a confirmat o bănuială legată de cel care a întemeiat Ţara Românească şi care se spune că ar fi plecat din zona Făgăraşului, Negru Vodă.

,,Sunt aproape sigur că numele lui Negru Vodă vine de la o poreclă. El, fiind cuman, era brunet la faţă şi se trăgea dintr-o etnie venită dintr-un ţinut de stepă cu veri călduroase şi soare arzător. Cumanii aveau tenul închis la culoare. De aceea i s-a spus ,,Negru”. Astăzi avem români pe care îi cheamă Coman, de la etnia respectivă”, a explicat cercetătorul.

Îl întreb câte ceva despre cei prezenţi în sală, cam ce spune numele lor.

Aflu despre primarul Sorin Mănduc că are un nume derivat de la un nume sfânt prin pierderea părţii de început a numelui.

Numele viceprimarului Cîrje provine de la o poreclă ce a existat cândva în neamul său, confirmă profesorul.

Numele prof. Corina Drăgoiu (director Colegiul Doamna Stanca) este derivat de la ,,drag”, cuvând preluat de la slavi în perioada secolelor VI-IX.

Tot de origine slavă este şi numele prof. Ion Bogdan (director Colegiul Radu Negru), despre care cercetătorul spune că este foarte răspândit în zonă încă de prin secolul al XV-lea. În slavă înseamnă ,,darul Domnului”.

Ţara Făgăraşului, a doua din ţară ca netezime

Un alt cercetător întâlnit la simpozion a fost prof. dr. Octavian Mândruţ de la Universitatea Vasile Goldiş din Arad. Este autorul a 12 volume despre geografia României. Le-a spus celor prezenţi că prin organizarea de astfel de evenimente se încearcă scoaterea unor părţi din România de sub hegemonia Bucureştiului, dar şi a unor oraşe mici şi mijlocii de sub influenţa celor mari în vecinătatea cărora se află. Practic, capătă identitate!

Cât despre Făgăraş, profesorul spune că l-a găsit transformat în bine: ,,Am mai fost aici în 1990 şi în 2002 şi astăzi pot să vă spun că la a treia venire l-am găsit renovat. Cetatea a fost renovată, Colegiul Doamna Stanca arată altfel… Zona voastră este o câmpie netedă. Este a doua din ţară ca netezime după depresiunea Braşovului, ceea ce face să fie o climă uniformă şi le conferă oamenilor o deosebită uşurinţă în deplasare. Oamenii de aici sunt plimbăreţi”, a decretat prof. Mândruţ, fără să ştie câtă dreptate avea şi fără să fie informat la data aceea câţi făgărăşeni au luat calea Italiei.

Primarul, care a ţinut cuvântul de deschidere, a remarcat cu amărăciune că numărul participanţilor la eveniment nu era cel aşteptat, întrucât ,,chestiunile de suflet, de apartenenţă nu au, din păcate, atâta rezonanţă şi interes în rândul oamenilor. Vă spun asta pentru că nu de mult l-am omagiat pe Octavian Paler şi am observat că şi acolo entuziasmul a dispărut. Dacă nu ar fi oameni ca dumneavoastră, asemenea lucruri ar fi date uitării sau ar cădea pe plan secund”.

De la simpozion a lipsit prof. clujean Ioan Rus de la Universitatea Babeş Bolyai, al doilea cercetător din România care susţine că centrul României este în Făgăraş.

(Cristina Cornilă)