Singer: maşina de cusut cu piese din platină

Nu cred să mai fie cineva care nu a auzit până acum că, dacă pui mâna pe o maşină de cusut veche Singer, ai toate şansele să te îmbogăţeşti peste noapte. E de la sine înţeles că nu chiar orice tip de maşină de-a lui Singer e mină de aur! Sau de platină. Dar se pare că sunt unele care au din fabricaţie piese importante din platină, încorporate în mecanism la cererea evreilor bogaţi acum peste 100 de ani. Dincolo de platina din puţinele maşini, marca pusă pe picioare de neamţul Singer, născut în America, mai este bogată în ceva: în legende dintre cele mai variate despre cum erau topite bijuteriile, iar din materialul valoros se turnau piese pentru maşini de cusut sau despre cum îşi ascundeau proprietarii lor numărul conturilor bancare din Elveţia în seriile inscripţionate pe maşini.

Maşini mai valoroase decât aurul

Muzeul „Valeriu Literat” din Cetate ascunde cele mai multe maşini Singer adunate la un loc, din zona noastră. Sunt 9 maşini vechi de cusut în depozitele instituţiei, iar 5 dintre ele poartă sigla celebrei mărci.

Mă conduce în depozitul de la ultimul etaj muzeograful Constantin Băjenaru. Maşinile, aliniate în ordine una după alta, aşteaptă să le vină rândul în vreo expoziţie. Până atunci vizitatori sporadici mai şterg praful de pe ele ca să le vadă. Unul dintre ei am fost eu. Spre supărarea-mi, niciuna nu avea platină sub ele. N-aveam să văd, aşadar, platina nici la muzeu, dar aveam să aflu istoria ei.

„Maşinile cu platină erau comandate de evrei direct în fabrici, nu se făceau în producţie de serie. Evreii îşi topeau bijuteriile, iar materialul obţinut era transformat în vreo piesă de la maşina de cusut. Astfel, odată cu maşina, ei transportau o adevărată valoare. Piesele de platină aveau diferite dimensiuni. Cea mai mare pe care am văzut-o nu s-a întâmplat să-mi fie aproape, am văzut-o pe internet şi era sub forma unei tăvi aşezate sub maşină. Tăviţa avea una din laturi de vreo 40 cm lungime, deci foarte mare. De aia asemenea maşini se vând cu sume fabuoase, de circa 40.000 de euro. Maşinile pe care scrie SINGER nu conţin metalul preţios, pe când cele cu inscripţia ZINGER se spune că au platină. Au fost puţine fabricate cu platină şi se recunoşteau tocmai din cauza diferenţei de litere”, explică muzeograful.

Un singur gram de platină valorează astăzi 147 de lei, fiind mai scump decât aurul de 24 K.

Bărbatul care a avut 24 de copii

Fondatorul companiei, Isaac Merritt Singer, se naşte în 1811 în New York. Avea să fie cunoscut lumii întregi drept inventatorul maşinii de cusut, deşi în realitate nu el o inventase, ci doar perfecţionase primele modele făcute de alţii. Tătăl său, neamţ sărac la origini, a emigrat din Germania. Tătăl lui Singer era morar. Mama îşi abandonase soţul şi copiii încă de când Isaac era mic.

La doar 44 de ani devine cel mai mare producător de maşini de cusut din lume. Îşi deschide filiale pe rând în toate ţările lumii. Pe piaţa românească pătrunde abia în 2007, deci compania există în continuare. Zeci de milioane de unităţi Singer se vând la începutul secolului al XIX-lea.

La 63 de ani Singer moare în Marea Britanie, dar compania rezistă în continuare. Rămâne şi post-mortem o figură importantă din moment ce, în 1884, când Statele Unite primesc din partea Franţei Statuia Libertăţii, presa vremii o acreditează pe Isabella Singer, soţia inventatorului, ca model al celebrei statui. E vorba de una din soţii, pentru că omul de afaceri a avut 4 soţii şi nu mai puţin de 24 de copii.

Mitul ce vorbea despre fondatorul companiei descria o persoană idealistă, un prieten al tuturor femeilor, care făcuse maşina de cusut în timp ce îşi admira soţia cosând manual. În realiate era un barbat indolent, dar care ştia să îşi aprecieze calităţile şi să le pună în valoare, stăpânea arta disimulării şi a seducţiei. Celor 4 soţii şi celor 24 de copii, înainte de moarte, le-a împărţit egal la toţi proprietatea de 13 milioane de dolari.

200 de euro, la o primă evaluare

Astăzi peste tot în lume încă se fabrică maşini de cusut Singer. Sunt moderne, frumoase, probabil printre cele mai bune, dar nu se compară cu modelele vechi fabricate între 1851 şi 1920.

Printre cele mai vechi, în Ţara Făgăraşului există o maşină din 1870 la Recea şi una din 1880 la muzeul „Valeriu Literat”. La acea vreme maşinile lui Singer aveau o singură concurenţă pe piaţă, marca Howe (după numele celui mai puternic adversar al lui Singer cu care s-a luptat în procese pentru dreptul de patentare şi care la un moment dat l-a şi învins). După 1900 au apărut mărcile Pfaff şi Naumann de fabricaţie germană. Muzeul din Cetate are câte un exemplar din fiecare. Şi mai are în plus o maşină de cusut papuci din piele care datează din 1920 şi este şi astăzi funcţională.

„Cota de piaţă a unei maşini nu este foarte ridicată. O valoare estimativă medie este de 200 de euro bucata. Dar asta se poate schimba în funcţie de vechime şi de cum arată. În ultimii 15 ani noi am cumpărat pentru muzeu 3 astfel de maşini”, spune Constantin Băjenaru.

40.000 de euro dacă au platină

După anii ‘90, au început să apară prin ziarele româneşti, dar şi pe afişe pe toţi stâlpii, primele anunţuri de genul „Cumpăr maşină de cusut „Zinger”. Ofer preţ bun”. Au fost rare seriile în care chiar s-a dovedit că maşinile meritau zecile de mii de euro pentru faptul că aveau încorporate piese de platină. După vreo zece ani au început să curgă şi înşelătoriile escrocilor, iar acum puţini mai dau crezare acestor anunţuri. E drept şi că au devenit aproape de negăsit aceste maşini. Dacă a mai rămas cumva vreuna nevalorificată!

Am mai arătat că între 1930-1934, evreii din Germania şi-ar fi transformat întreaga lor avere în piese de platină asamblate la maşini, când a început teroarea hitleristă. Acestea ar fi fost expediate la Bacău, unde era o colectivitate puternică evreiască şi de la care urma să se recupereze metalul preţios.

Miliarde de dolari în conturi bancare din Elveţia

O altă variantă pentru care nişte banale maşini de cusut ar fi atât de importante este una de-a dreptul senzaţională. Pe placa mecanismului de la unele maşini sunt inscripţionate conturile bancare aflate la băncile elveţiene, conturi care s-ar ridica la câteva miliarde de dolari! Evident tot ale evreilor.

Dacă o fi aşa, eu nu ştiu pe nimeni să fi intrat în posesia vreunei cutii de valori din vreo bancă elveţiană… Cert este că toate maşinile fabricate înainte de 1900 aveau serii formate doar din cifre. După acea perioadă seriilor li s-a adăugat şi câte o literă, care venea de fapt de la oraşul în care a fost produsă. Aşa puteţi stabili şi vechimea unei maşini, dacă aveţi vreuna prin gospodărie rămasă de la străbunica.

Maşinile din Făgăraş aduse pe filieră austriacă

Primele maşini de cusut Singer ce au apărut în România au fost aduse direct din America. Apoi, după ce fabrica şi-a deschis filiale în Europa, au venit pe filieră austriacă, după cum mărturiseşte muzeograful Băjenaru. Erau aduse de magazinele din urbea noastră care le comercializau în număr mare.

Încă de acum un secol au început şi campanile publicitare pentru vânzarea lor în presa Făgăraşului. De pildă, am găsit aşa ceva într-un număr al ziarului „Olteanu” din 1911, păstrat în muzeu. Publicitate li se făcea doar pentru a spori numărul vânzărilor şi nu pentru a convinge pe cineva de calitatea lor, pentru că tehnic vorbind erau foarte bine puse la punct.

Ştiaţi că…

• Soţiile americanilor, care îşi petreceau majoritatea timpului pe lângă casă au cusut uniformele armatei, la maşinile de cusut Singer?
• Singer a donat în Războiul Civil 1.000 de maşini de cusut?
• În 1968, preşedintele american Andrew Johnson i-a trimis Reginei de Madagascar o maşină de cusut Singer, ca gest diplomatic?
• În timpul celui de-al doilea război mondial, piloţii germani evitau bombardarea fabricilor Singer în ţările europene, crezând compania Singer ca fiind germană?
• În 1910 s-a fabricat primul autoturism Singer şi până în 1966 au fost fabricate 36 de modele diferite

(Cristina Cornilă)