Tezaurul României sechestrat de Rusia, în atenția Parlamentului European
Joi, 14 martie, Comisia Europeană va susține o declarație în fața eurodeputaților pe tema restituirii tezaurului românesc, însușit ilegal de Rusia în timpul Primului Război Mondial.
O rezoluție conexă va fi adoptă în timpul sesiunii de vot de joi la prânz.
În timpul Primului Razboi Mondial, între 1916 și 1917, România a trimis în Rusia țaristă tezaurul național pentru a fi protejat în cazul ocupației teritoriului național. Tezaurul a inclus cantități însemnătate de aur, obiecte de partimoniu, colecții de artă, bijuterii, arhive și altele.
După instalarea la putere a regimului comunist, Rusia a sechestrat tezaurul și a refuzat înapoierea acestuia, o mare parte din valori rămânând nerestituite până în ziua de astăzi.
Potrivit Muzeului Național de Istorie a României:
- în decembrie 1916, au plecat către Moscova 1738 de casete cu aur ale BNR, în valoare de aproximativ 315 milioane lei, adică 91,32 tone, care au fost încărcate în 17 vagoane de tren.
- conținutul casetelor a fost inventariat la Moscova între 9 ianuarie și 16 februarie. În aceeași zi de 16 februarie 1917, membrii delegației BNR care au însoțit tezaurul trimiteau și ei o scrisoare din Moscova în care relatau cum a avut loc inventarierea și precizau că „redacțiunea atât a primului proces-verbal, cât și a protocolului final s-a făcut de Delegațiunea Guvernului Rus, care a ținut a-și rezerva această onoare”.
- în iulie 1917, a plecat al doilea transport: în trei vagoane de tren au fost încărcate 188 de casete ale Băncii Naționale, care cuprindeau: aur, în valoare de 574 523,57 lei, adică 0,16 tone, și „titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhive și cărți, actele sale”; astfel, în total, în primul și în cel de-al doilea transport, s-au aflat 91,48 tone aur.
- peste o jumătate de an, însă, autoritățile bolșevice au confiscat tezaurul României, inclusiv tezaurul Băncii Naționale, declarându-l „intangibil pentru oligarhia română”, dar asumându-și „răspunderea de a păstra acest tezaur pentru a-l preda în mâinile poporului român”.
- în anii 1935 și 1956 au fost restituite o parte dintre arhivele și bunurile cu valoare istorică și artistică ce fac parte din patrimoniul cultural al României.
- în iunie 1935, au fost predate Băncii Naționale a României 212 dintre lăzile venite din Rusia pe ruta Moscova – Odessa – Constanța – Gara Obor; în aceste lăzi au fost: bilete de bancă de 1, 2 și 100 lei și clișeele lor; cerneluri tipografice, hârtie pentru tipărirea bancnotelor, un aparat de numerotat, clei; hârtii de valoare, inclusiv dintre cele depozitate de particulari la BNR, dar pentru care fuseseră deja emise duplicate, și documente de arhivă.
- printre altele, în 1956, s-a întors în țară și poate fi astăzi văzut la Muzeul Național de Istorie a României celebrul tezaur cunoscut sub denumirea „Cloșca cu puii de aur” (19,763 kg).
În niciuna din aceste două restituiri n-a fost vorba de Tezaurul Băncii Naționale a României.