Trei secole de la martiriul Brâncovenilor, la Cetate

Pentru a marca cei 300 de ani de la martiriul familiei voievodului Constantin Brâncoveanu, Muzeul „Valer Literat” organizează o dublă sărbătoare culturală.

Una dintre ele va fi realizată printr-o sesiune de comunicări ştiinţifice dedicate activităţii întreprinse de membrii familiei Brâncoveanu în timpul domniei sale de 26 de ani. Potrivit managerului instituţiei, Elena Băjenaru, sesiunea de comunicări va avea loc joi şi vineri, 4 şi 5 septembrie.

„Lucrările vor fi susţinute de mai multe personalităţi din lumea culturală a Făgăraşului şi nu numai şi vor avea loc în sala Dietei. La finalul comunicărilor instituţia îşi va da concursul pentru editarea unui volum omagial în care să fie publicate toate aceste lucrări”, a precizat ea. Lucrările vor conţine şi o scrută prezentare în limba engleză, astfel că volumul va putea fi util şi cercetătorilor străini sau celor pasionaţi de cultura românească.

Expoziţie de monede

Banca Naţională a României va susţine şi ea această manifestare culturală, a explicat Elena Băjenaru, prin faptul că din propria iniţiativă va participa cu un vernisaj de monede: „avem o solicitare din partea reprezentanţilor Băncii Naţionale a României de a primi o expoziţie de monede într-una din încăperile muzeului nostru. Pe lângă acestea, noi vom participa cu o vitrină de monede descoperite chiar în Ţara Făgăraşului şi care se află în patrimoniul muzeului”.

Participarea aceasta nu este întâmplătoare, asta pentru că în vremea lui Brâncoveanu au fost emise câteva medalii de argint, cu chipul voievodului, care marcau 25 de ani de domnie şi 60 de ani de viaţă a lui Brâncoveanu şi care au fost considerate, greşit, monede.

Banii brâncoveneşti

Anton Maria Del Chiaro, secretarul personal al Sfântului Constantin Brâncoveanu, în cartea sa „Revoluţiile Valahiei”, apărută la Veneţia în 1718 în limba italiană şi dedicată Papei Clement al XI-lea (1649-1721) pentru a-l informa despre actele de curaj ale domnitorului, relata următoarele: „în ziua Adormirii Maicii Domnului, în anul 1714, intrând în al 60-lea an de vârstă şi al 26-lea de domnie, Brâncoveanu proiectase pentru acea zi un banchet so­lemn, la sfârşitul căruia avea să ofere floarei nobilimii sale me­da­lii”.

Pe aceste medalii Brâncoveanu era reprezentat având pe cap o cucă, o căciulă înaltă, împodobită cu pene de struţ, fiind îmbrăcat în haină de fir peste care este pusă mantia domnească cu guler de hermină, încheiată cu o agrafă bătută în pietre preţioase.

Boierii au dus aceste medalii la sultan spunându-i să sunt de fapt monede, iar ce de-al nouălea cap de acuzare la adresa voievodului român a fost: a bătut în Tran­silvania monede de aur, în formă de medalii, de o valoare de la doi până la zece galbeni una.

(Alexandru Socaciu)