Tren în loc de autostradă?

Se pare că până la urmă nu vom avea totuşi autostradă între Sibiu şi Braşov, aşa cum ne-ar fi plăcut să se întâmple, dar iată că se întrezăreşte un alt motiv de bucurie: un tren de mare viteză! Nu putem spune nici că ne-a zburat porumbelul din mână pentru a-i face loc ciorii de pe gard, pentru că nici autostrada nu era sigură! Aşa că ne putem bucura, cu moderaţie, de cioară. Una rapidă, nu glumă, care merge cu viteze halucinante, între 200 şi 581 kilometri pe oră.

Comisia Europeană a anunţat la reuniunea TEN-T 2013, eveniment găzduit de capitala Estoniei, Tallin, că s-a decis să se finanţeze ruta de autostradă stabilită pentru Culoarul IV Pan European: Nădlac-Sibiu-Piteşti-Bucureşti.

Exista şi varianta propusă de politicienii români ca traseul să fie mutat prin Sibiu-Braşov-Bucureşti, idee neagreată însă de Comisia Europeană. Printre promotorii ei s-a numărat chiar edilul Sibiului, Klaus Iohhanis. La auzul veştii, autorităţile făgărăşene (primar, viceprimar, parlamentari) s-au bucurat peste măsură, dar au declarat că au totuşi retincenţe că acest lucru chiar s-ar putea schimba. Iată că reţinerile lor s-au adeverit.

Abia peste trei ani

La Tallin s-a discutat pentru prima oficial despre intrarea României în harta TEN-T a viitoarei magistrale de trenuri de mare viteză. Astfel, linia de mare viteză care va parcurge România se va ramifica din Ungaria de la Szeged din magistrala Budapesta-Belgrad şi va parcurge prin ţara noastră ruta Nădlac-Arad-Timişoara-Deva-Sibiu-Braşov-Bucureşti-Constanţa. Va fi vorba de o linie dedicată, de construcţie 100% nouă, fără nicio legătură cu liniile convenţionale deja existente pe acest traseu. Lucrările sunt programate să se desfăşoare în perioada 2017 – 2025.

Reţeaua TEN-T (Trans European Networks – Transport) există în Uniunea Europeană încă din anii ’80 şi a fost extinsă continuu pe măsură ce noi şi noi state au devenit membre ale uniunii.

Cât de repede merge un astfel de tren

Trenurile de mare viteză sunt trenuri care pot dezvolta viteze mai mari de 200 km/h. În mod normal, viteza lor este între 200 km/h şi 300 km/h, recordul unui tren pe şine fiind al unui TGV: 574,8 km/h, dar trenurile experimentale japoneze cu levitaţie magnetică au ajuns la 581 km/h.

Record: 6 secunde până la Braşov

Ziarul „Bună Ziua Făgăraş” a calculat pentru cititori timpii în care s-ar putea ajunge de la Făgăraş la Sibiu şi la Braşov.

Dacă viteza lui este cea minimă (200 km/oră) de la Făgăraş am parcurge cei 65 de kilometri pe calea ferată către Braşov în 19,5 minute. Dacă trenul ar merge cu viteza maximă cunoscută acum (581 km/oră) traseul ar putea fi parcurs în numai 6,7 minute. Cu alte cuvinte, e mai simplu de ajuns până la Braşov cu trenul decât cu maşina personală până pe Dealul Galaţiului.

Acelaşi tren, dar pe ruta Sibiu, ne-ar duce până acolo în 25 de minute, dacă merge cu viteza minimă, şi în 8,6 minute, dacă merge cu viteza maximă.

Ţara în minute

Până în 2025, când se preconizează că trenul de mare vitează ar intra în funcţiune, nu putem decât să facem calcule în cât timp am ajunge în locurile din ţară care ne interesează.

Iată câteva rute calculate în minute:
Făgăraş – Bucureşti (231 km): 69 minute – viteză minimă
23,8 minute – viteză maximă
Făgăraş – Constanţa (456 km): 136 minute – viteză minimă
47 minute – viteză maximă
Făgăraş – Timişoara (391 km): 117 minute – viteză minimă
37 minute – viteză maximă
Făgăraş – Arad (368 km): 110 minute – viteză minimă
38 minute – viteză maximă

Aceste trasee cuprind exact ruta pe care ar trece trenul de mare viteză. Nu există schimbări de tren şi cine se urcă din Gara Făgăraş se mai dă jos exact la destinaţie. Despre preţul biletelor e prematur să ne punem întrebări, câtă vreme nici n-a început construcţia liniilor de cale ferată.

(Cristina Cornilă)