Zonele defavorizate din Ţara Făgăraşului
• 28 de sate considerate de Guvern ca fiind defavorizate!
De câţiva ani se tot discută de sprijinul financiar acordat prin intermediul APIA fermierilor care trăiesc în zone defavorizate. Cei care nu sunt beneficiarii direcţi ai banilor, care nu au ferme sau animale, nu au nici cea mai vagă idee despre ce înseamnă aceste zone defavorizate şi unde se află ele.
Ne-am interesat la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Braşov (APIA) şi am aflat care sunt zonele montane defavorizate din judeţul nostru. Din 59 de comune câte sunt în judeţul Braşov, 33 sunt declarate ca defavorizate de Executivul României, iar 9 dintre ele se află în Ţara Făgăraşului.
28 de sate
Locuitorii din comunele decretate „defavorizate” nu se pot plânge de cine ştie ce lipsuri faţă de semenii lor din celelalte comune sau oraşe. Ba din contră, cel puţin în zona noastră acest fapt este perceput ca un beneficiu şi nu ca un dezavantaj. Vom vedea şi de ce!
Sunt defavorizate următoarele unităţi administrativ-teriotoriale: Drăguş, Hârseni, Lisa, Recea, Sâmbăta de Sus, Şinca, Şinca Nouă, Ucea, Viştea. Potrivit directorului APIA Braşov, Dorel Stânea, toate satele care aparţin acestor comune sunt considerate defavorizate. De exemplu, dacă în comuna Recea sunt incluse 7 sate, toate cele 7 localităţi au acest statut.
În total în Ţara Făgăraşului sunt 28 de sate considerate astfel de Guvernul României. În ţara noastră există zone montane considerate defavorizate din anul 2007, de când România a intrat în UE şi de când există APIA pe teritoriul ţării noastre.
Deşi sunt foarte puţine la nivelul întregii ţări, există şi alte zone defavorizate decât cele montane, cum ar fi stufărişul din Delta Dunării. Centrul ţării cuprinde, însă, numai zone montane catalogate astfel.
Ce primesc la schimb
„Zonele defavorizate în România sunt stabilite de Guvern, în general anual. Această listă în judeţul Braşov cuprinde 33 de UAT-uri. Adică toate terenurile, gospodăriile ţărăneşti şi fermele aflate în aceste 33 de comune beneficiază de o subvenţie pentru zonă montană defavorizată, însemnând că statul şi Uniunea Europeană subvenţionează deficitul de producţie”, precizează directorul Stânea.
Dorel Stânea explică şi criteriile care au stat la baza acestei clasificări: „terenurile trebuie să fie aflate la o altitudine mai mare de 600 de metri sau între 400 şi 600 de metri, dacă în acest ultim caz există pe acea suprafaţă o pantă cu înclinaţia mai mare de 12%.”
Locuitorii care au terenuri în raza acestor 9 comune făgărăşene primesc o subvenţie de 120 euro/hectar. Mai mult decât atât, cei care au exploataţii de ovine şi caprine primesc până la 6,5 euro/cap de animal. Exploataţia nu trebuie să aibă mai puţin de 25 de capre sau mai puţin de 50 de ori, iar cererile pentru acordarea subvenţiei se depun chiar în această perioadă. Subvenţia se acordă până la maxim 300 de capete, astfel că cine are mai multe capre sau oi nu primeşte bani decât pentru 300 dintre ele.
(Cristina Cornilă)